Adevarul este cel ce biruie. Darius le inapoiaza Iudeilor sfintele vase si permite rezidirea Ierusalimului si a templului.

1. Apoi a inceput sa vorbeasca cel de al doilea, cel ce spusese ca regele e mai puternic:
2. "O, barbatilor, oare nu sunt mai puternici oamenii care stapanesc marea si uscatul si toate cate sunt in ele?
3. Regele insa e cu mult mai puternic, fiindca el e domnul tuturor acestor lucruri si el le stapaneste; si orice le-ar porunci el oamenilor, ei aceea fac;
4. de le va spune sa faca razboi unul impotriva altuia, ei asa fac; si de-i va trimite impotriva vrajmasilor, ei se duc si rastoarna munti si ziduri si turnuri;
5. ucid si sunt ucisi, si porunca regelui nu o calca; daca inving, regelui ii aduc totul, precum si prazile si orice altceva.
6. De asemenea, cei ce nu sunt luptatori si nu au nimic de-a face cu razboiul, ci lucreaza pamantul, dupa ce au secerat ceea ce au semanat, aduc regelui; si unul pe altul se silesc sa-i plateasca regelui bir;
7. si, cu toate ca nu este altceva decat un om, daca el porunceste sa ucida, ei ucid; daca porunceste sa crute, cruta;
8. daca porunceste sa loveasca, lovesc; a zis sa pustiasca, pustiesc; a zis sa zideasca, zidesc;
9. a zis sa taie, taie; a zis sa sadeasca, sadesc.
10. Tot poporul sau si toate ostile lui i se supun;
11. mai mult: el sade si mananca si bea si se odihneste, dar aceia stau de paza imprejurul sau si nimeni nu poate sa plece sau sa-si vada de treburile lui, si nici sa nu-i dea ascultare in vreun fel.
12. O, barbatilor, cum n'ar putea regele sa fie cel mai puternic, de vreme ce este atat de ascultat?" Si a tacut.
13. Iar al treilea, cel care vorbise despre femei si despre adevar (acesta era Zorobabel), a inceput sa vorbeasca:
14. "O, barbatilor, nu regele cel mare, nici multimea oamenilor, si nici vinul sunt cei mai puternici; cine oare sunt acelea care-i indrumeaza si-i stapanesc?: oare nu femeile?
15. Femeile l-au nascut pe rege si intregul popor care stapaneste marea si uscatul;
16. din ele s'au nascut ei, si ele i-au hranit pe cei ce-au sadit viile din care iese vinul.
17. Ele fac imbracaminte pentru oameni si ele le aduc oamenilor marire; fara femei, oamenii nici n'ar exista.
18. Si daca oamenii au adunat aur si argint sau orice lucru de mare pret, oare nu iubesc ei mai mult o femeie care-i atrage prin chip si frumusete?
19. si, lasand toate acele lucruri la o parte, oare nu dau ei in gropi si nu raman cu gura cascata si cu ochii holbati la ea? si barbatii, toti la un loc, oare nu o doresc ei pe ea mai mult decat argintul sau aurul sau oricare alt lucru de mare pret?
20. Omul isi lasa pe tatal care l-a crescut, precum si tara lui de bastina, si se lipeste de femeia sa;
21. inima nu si-o desparte de femeia sa si nu-si mai aminteste nici de tata, nici de mama, si nici de tara.
22. Dar si din acestea trebuie sa stiti ca femeile va stapanesc: oare nu munciti voi si nu va truditi si nu aduceti si nu dati totul femeilor?
23. Omul isi ia sabia si se duce sa fure si sa talhareasca, strabate mari si fluvii,
24. se uita'n ochii leului si merge'n intuneric; si dupa ce a furat si a rapit si a jefuit, aduce totul la iubita lui.
25. Asadar, barbatul isi iubeste femeia mai mult decat pe tata si pe mama.
26. Da, multi si-au iesit din minti pentru o femeie si au devenit robi de dragul ei;
27. si multi au pierit si au ratacit si au pacatuit din pricina femeilor.
28. Asadar, nici acum nu ma credeti? Intr'adevar, mare e regele prin puterea lui si prin teama oricarui tinut de a-l atinge.
29. Dar eu l-am vazut pe el si pe Apamina, tiitoarea regelui si fiica faimosului Bartac, sezand de-a dreapta regelui
30. si luand coroana de pe capul regelui si punand-o pe capul ei si lovindu-l pe rege cu palma stanga;
31. si, fata'n fata cu toate acestea, regele se hlizea si se uita la ea cu gura cascata; daca ea radea, radea si el; si daca ea se supara, el prindea s'o maguleasca spre a-i castiga impacarea.
32. O, barbatilor, cum oare nu sunt femeile puternice, de vreme ce fac asa?"
33. Atunci regele si dregatorii s'au uitat unul la altul.
34. Iar el a inceput sa vorbeasca despre adevar: "O, barbatilor, oare nu sunt femeile puternice? Mare e pamantul, inalt este cerul, grabnic in alergare e soarele - caci intr'o singura zi inconjoara cerul si se intoarce, tot alergand, la locul sau.
35. Oare nu e mare cel ce face aceasta?... Mai mare insa si mai puternic decat toate este adevarul.
36. Tot pamantul cheama adevarul; cerul pe el il binecuvinteaza; toate lucrurile se clatina si se cutremura de el, si nimic cu el nu e nedrept.
37. Vinul e nedrept, regele e nedrept, nedrepte sunt femeile, nedrepti sunt fiii oamenilor si, ca atare, nedrepte-s toate lucrurile lor; in ele nu-i nici un adevar si toate pier pe seama nedreptatii lor.
38. Adevarul insa dureaza si'ntotdeauna e puternic; el traieste si ramane puternic in veacul veacului.
39. El nu cauta la fata oamenilor si nu partineste, ci tuturor le face ce e drept si se retine de la tot ceea ce-i nedrept si rau; cu lucrarea lui, toti oamenii o duc bine; in judecata lui nimic nu e nedrept.
40. Aceasta este taria si imparatia si puterea si marirea tuturor veacurilor. Binecuvantat sa fie Dumnezeul adevarului!"
41. Si, cu aceasta, a tacut.

Atunci tot poporul a strigat, zicand: "Mare este adevarul si mai puternic decat orice!"
42. Iar regele i-a zis: "Cere orice vrei, chiar mai mult decat ai dorit in scris, si-ti vom da, de vreme ce tu ni te-ai dovedit cel mai intelept; alaturi de mine vei sedea si ruda mea te vei chema".
43. Atunci el i-a zis regelui: "Adu-ti aminte de fagaduinta pe care ai facut-o in ziua in care ai venit la carma regatului: aceea de a zidi Ierusalimul
44. si de a trimite inapoi toate vasele care au fost luate din Ierusalim, pe care Cirus le-a pus deoparte cand a fagaduit sa darame Babilonul si sa le trimita inapoi la locul lor.
45. Tu, de asemenea, ai fagaduit sa zidesti templul pe care Edomitii l-au ars atunci cand Iudeea a fost pustiita de Caldei.
46. Si acum, o, stapane rege, aceasta este ceea ce iti cer si ceea ce doresc din parte-ti; aceasta-i fapta cea mare la care sa purcezi: Te rog sa-ti plinesti fagaduinta pe care cu propria ta gura i-ai facut-o Imparatului cerului!"
47. Atunci regele s'a ridicat si l-a sarutat si a scris pentru el scrisori catre toti dregatorii, guvernatorii, capitanii si satrapii ca sa-i petreaca in afara primejdiilor, pe el si pe cei ce vor merge impreuna cu el sa zideasca Ierusalimul.
48. Iar carmuitorilor din Celesiria si din Fenicia, ca si celor din Liban, le-a scris sa duca la Ierusalim lemn de cedru din Liban si, impreuna cu el, sa zideasca cetatea.
49. Le-a scris si tuturor Iudeilor care plecau din regatul sau catre Iudeea ca are grija si de libertatea lor: nici un capitan, nici un satrap, nici un guvernator si nici un dregator nu va putea sa le intre cu de-a sila pe usa;
50. si toata tara pe care ei o stapanesc va fi scutita de dari; iar Edomitii vor trebui sa paraseasca satele Iudeilor pe care le tineau,
51. iar pentru zidirea templului vor da cate douazeci de talanti pe an, pana ce zidirea va fi ispravita;
52. dar si la jertfeltnic sa fie aduse arderi-de-tot zilnice, dupa porunca: alti saptesprezece talanti sa se aduca, si peste an zece.
53. Toti cei ce vin din Babilon, spre a zidi cetatea, sa fie liberi, ei si fiii lor si preotii care i-au insotit.
54. De asemenea, a scris si despre veniturile si despre vesmintele preotilor care slujesc,
55. ca si despre veniturile levitilor, cele ce li se vor da pana ce templul va fi terminat si Ierusalimul zidit.
56. Iar pentru cei ce pazesc cetatea a scris sa li se dea loturi si simbrie.
57. Si a trimis din Babilon si toate vasele pe care Cirus le pusese deoparte; si tot ceea ce fagaduise Cirus sa se faca, el a poruncit sa se faca si sa se trimita la Ierusalim.
58. Si cand tanarul [Zorobabel] a iesit, si-a ridicat fata la cer, indreptata spre Ierusalim, si I s'a rugat Dumnezeului cerului, zicand:
59. "De la Tine este biruinta si de la Tine este intelepciunea si a Ta este slava, iar eu sunt robul Tau.
60. Binecuvantat esti Tu, Cel ce mi-ai dat intelepciune, si Tie Iti multumesc, Dumnezeul parintilor nostri!"
61. Si a luat scrisorile si a plecat; si a venit in Babilon si le-a dat de veste tuturor fratilor sai.
62. Iar ei L-au laudat pe Dumnezeul parintilor lor, fiindca El le daduse libertate si invoire
63. sa zideasca Ierusalimul, ca si templul in care numele Sau a fost chemat. Si ei au petrecut cu muzica si bucurie timp de sapte zile.

Adevarul este cel ce biruie. Darius le inapoiaza Iudeilor sfintele vase si permite rezidirea Ierusalimului si a templului.

Biblia Ortodoxa

Acest site foloseste Cookie-uri.

Nu ai acceptat Termeni si Conditii

Adevarul este cel ce biruie. Darius le inapoiaza Iudeilor sfintele vase si permite rezidirea Ierusalimului si a templului.

Biblia Ortodoxa

Setari Cookie-uri

Despre Cookie-uri

Cookie-uri Necesare

Cookie-uri de Statistici

Cookie-uri de Publicitate

Cookie-uri de Preferinte

Acest site foloseste Cookie-uri.

Nu ai acceptat Termeni si Conditii