Biblia Ortodoxa

Comentariu

Desi psalmistul foloseste cuvantul "barbat”, Sf. Vasile cel Mare, comentand textul, precizeaza ca virtutea este aceeasi, atat pentru barbat cat si pentru femeie, si ca aceasta din urma este subinteleasa, ca fiind parte din una si aceeasi natura umana. De notat acum scara ascendenta a acestor trei stihuri ale versetului, prin treptele celor trei verbe in asociere cu trei categorii de oameni: 1) "Necredinciosul” (asevés) este un termen generic: cel fara Dumnezeu si, ca atare, lipsit de evlavie si de orice sentiment religios; a nu umbla in sfatul necredinciosilor inseamna a nu te lua dupa parerile sau dupa orientarile lor, a nu te lasa influentat de ei. 2) "Pacatosul” este un termen specific: cel ce persevereaza in pacat si-l practica intocmai ca un profesionist; literal: "si in calea pacatosilor nu a stat”, dar in limba romana "a sta in calea cuiva” inseamna a incerca sa-l opresti, de unde trebuinta talmacitorului de a apela la functia genitivului instrumental; mai mult, daca in primul stih e vorba de o singura directie a miscarii, aici structura gramaticala sugereaza doua directii opuse, ceea ce ar insemna: fericit e omul care, intalnindu-se in cale cu pacatosii, nu s-a oprit, n-a intrat in vorba cu ei, ci a trecut pe alaturi, vazandu-si de drumul sau propriu. 3) "Ucigasul” traduce termenul grecesc loimos, al carui sens generic este acela de plaga nimicitoare, prapad, dezastru. (Textul Masoretic foloseste cuvantul "batjocoritor” = cel ce ia in deradere cele sfinte, ca si pe cei ce cred in ele). A sedea pe scaunul ucigasilor (pierzatorilor, nimicitorilor) inseamna a te stabili in tagma lor si, intr-un fel, a le fi urmas: un asemenea om e foarte aproape de prabusirea in neant. Pe de alta parte, Sf. Vasile cel Mare noteaza exactitatea termenilor: nu se spune: "fericit cel ce nu umbla...”, ci "cel ce n-a umblat”; fericirea nu-i este adresata omului in aceasta viata, fiindca nu se stie cum va sfarsi: ea le este randuita celor ce si-au incheiat viata in sensul celor spuse de psalmist.