Episcopia ortodoxa a Covasnei si Harghitei


Episcopia ortodoxa a Covasnei si Harghitei

Prima mentiune despre propunerea de infiintare a unei Episcopii cu aria de acoperire a parohiilor din fostele scaune secuiesti dateaza din perioada interbelica. Astfel, in primavara anului 1936, primaria municipiului Targu Mures a propus infiintarea unui vicariat ortodox pentru credinciosii din "secuime" cu sediul in acest oras (in Targu Mures functionase, intre anii 1915-1918, vicariatul greco-catolic maghiar pentru secuime, subordonat Episcopiei de Hajdudorog, care avea menirea deznationalizarii romanilor din aceste tinuturi). Considerand ca este de datoria Bisericii Ortodoxe de a se incadra cu toata insufletirea sa apostolica in munca de pastrare a identitatii nationale si confesionale a romanilor din aceasta zona, Adunarea Eparhiala a Episcopiei Vadului, Feleacului si Clujului din 23 martie 1937, condusa de Episcopul Nicolae Colan, originar din Araci, judetul Covasna, apreciaza necesitatea instituirii unui vicariat misionar pentru aceasta zona si inainteaza propunerea Consiliului Arhidiecezan din Sibiu, de care apartineau cele mai multe parohii ce urmau sa fie incadrate in acest vicariat.

Consistoriul Mitropoliei Ortodoxe Romane din Ardeal, Banat, Crisana si Maramures, in sedinta tinuta la Sibiu in 25 mai 1937, sub conducerea Mitropolitului Nicolae Balan, dupa dezbaterea raportului comisiei instituita pentru studierea oportunitatii propunerii facute, apreciaza ca nu este necesara infiintarea unui vicariat in "secuime", problemele pastorale si nationale ce reveneau Bisericii Ortodoxe din zona neputand fi usurate "prin izolare de celelalte parohii si protopopiate, printr-o organizare proprie separata de regiunile romanesti inconjuratoare". In consecinta, hotaraste sa amane organizarea acestui vicariat "pentru alte vremuri mai prielnice".

Dupa decembrie 1989, pe fondul framantarilor existente in viata credinciosilor din judetele Covasna si Harghita, a fost reluata propunerea de infiintare a unei Episcopii in zona. Astfel, in vara anului 1990, in urma unei vizite efectuate in parohiile din cele doua judete, pr. prof. Ilie Moldovan, in calitate de inspector eparhial, propune constituirea unei unitati bisericesti episcopale. In prezenta diac. prof. dr. Ioan Floca, reprezentantul Arhiepiscopiei Sibiului, in primavara anului 1991, la Brasov, a avut loc o intalnire a protopopilor din Brasov si Sfantu Gheorghe, unde s-a discutat despre necesitatea constituirii unei episcopii in zona Covasna-Harghita. In cadrul demersurilor intreprinse pentru infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, un rol hotarator l-a avut Raportul Secretariatului de Stat pentru Culte referitor la situatia parohiilor ortodoxe din judetelor Covasna si Harghita, adresat Comisiei Centrale pentru Cercetarea Starilor Conflictuale intre unele Culte Religioase la data de 11 iulie 1991. Raportul a fost intocmit pe baza discutiilor purtate cu organele de stat, cu preotii si credinciosii ortodocsi din judetele amintite de catre referentul de specialitate Gheorghe F. Anghelescu, viitor Secretar de Stat pentru Culte, si avea urmatorul continut: "In contextul dezvoltarii actuale a tarii pe cai autentic democratice, problemele cu caracter confesional sunt abordate cu deosebita grija, in vederea rezolvarii lor in mod echitabil, corespunzator necesitatilor religioase si culturale ale populatiei. Aceasta abordare este determinata de faptul ca astazi, aceasta categorie de probleme are un impact deosebit asupra evolutiei tuturor compartimentelor social-economice, politice, cultural-artistice din societatea romaneasca. Transilvania, parte integranta, spiritual si material din totdeauna, a Romaniei, se caracterizeaza prin trasaturi specifice in ceea ce priveste denominatiunile, existenta si evolutia acestora fiind determinate in majoritatea cazurilor de specificul si evolutia factorilor etnici. Multitudinea aspectelor confesionale cu care se confrunta astazi Transilvania (relatiile intre cultele ortodox, greco-catolic, protestant, neoprotestant si diverse asociatii religioase) implica si elemente cu caracter etnic, exemplele cele mai evidente fiind in judetele Covasna si Harghita.

Pentru analiza cat mai exacta a interactiunilor nationaldemografice si religioase din aceasta zona a Transilvaniei, cat si pentru identificarea cauzelor care conduc la disparitia elementului etnic romanesc, a fost delegat un inspector de specialitate pentru a se deplasa in aceasta regiune si a analiza aceste probleme. In urma deplasarii la fata locului, s-au conturat urmatoarele aspecte: asigurarea continuitatii factorului confesional ortodox in contextul geopolitic al zonei este primordial in mentinerea elementului etnic romanesc; actiunile nationaliste si sovine care au afectat grav elementul romanesc si ortodox, in perioada 1940-1944, sunt inca vizibile si astazi; imputinarea factorului demografic romanesc, pana la disparitia sa totala, in mai multe parohii ortodoxe; afectarea grava si neingrijirea unor biserici ortodoxe, unele chiar monumente istorice, din motive diferite, dintre care cel primordial il reprezinta lipsa acuta de disponibilitati financiare si materiale; datorita lipsei acute de fonduri, exista multe posturi de preoti ortodocsi vacante; in cele doua judete s-au derulat actiuni propagandistice antiromanesti si antiortodoxe in ultimile 18 luni. Fata de situatia existenta, pe baza discutiilor purtate cu reprezentanti ai clerului ortodox si ai credinciosilor, se contureaza
urmatoarele prioritati de actiune: restaurarea (reconstructia) bisericilor ortodoxe afectate in decursul timpului de factori naturali sau artificiali; construirea unor noi biserici ortodoxe in localitatile in care populatia solicita ajutor moral si spiritual; repartizarea unor terenuri agricole si parohiilor urbane, pentru a se autointretine financiar si material; acordarea salariului integral de la bugetul de stat tuturor preotilor din aceste doua protoierii ortodoxe romanesti din judetele Covasna si Harghita, fapt care ar intretine si conserva in aceasta zona factorul confesional traditional si implicit pe cel national; pentru coordonarea si organizarea continua a activitatilor religioase ortodoxe este necesara constituirea unor unitati bisericesti distincte cu caracter episcopal, finantata de catre Guvernul Romaniei.

Existenta unui climat de pace si buna intelegere in sfera confesionala, in aceasta zona a tarii, ar determina si ar promova interese si actiuni care ar servi la prosperitatea si progresul multiplu al Romaniei, dar si la respectarea principiilor pe care istoria nationala le impune. Pentru ca stradaniile acestor romani (preoti si credinciosi ortodocsi) sa nu esueze, este necesar ca la nivel de guvern sa se analizeze posibilitatea rezolvarii favorabile a propunerilor conturate mai sus. Anexam in copii "Situatia parohiilor ortodoxe din judetele Covasna si Harghita".

Asociatiile locale, Liga cultural-crestina "Andrei Saguna" din Sfantu Gheorghe si Fundatia cultural-crestina "Miron Cristea" din Miercurea Ciuc, intreprind numeroase demersuri
pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe din zona, printre care amintim: audienta la Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist si la Inalt Prea Sfintitul Parinte Mitropolit Antonie Plamadeala (1991, 1992); expozitia "Valori crestine ale romanilor din judetul Harghita" - Muzeul de Istorie si Arta
al municipiului Bucuresti, iunie-iulie 1992 - prin stradania pr. protopop Constantin Gane, a deputatului de Harghita Ioan Oancea si a prof. Mircea Sfarlea, de la Secretariatul de Stat pentru Culte; Memoriu asupra starii populatiei romanesti din judetul Covasna, nov. 1992; masa rotunda "Cultura si spiritualitatea romaneasca din judetul Covasna - trecut, prezent, viitor" si filmul documentar referitor la starea bisericilor ortodoxe din judetele Covasna si Harghita - iulie 1993 (filmul a fost vizionat si de catre membrii Sf. Sinod, iar intr-o alta varianta, realizata de Irina Egri si Angela Birsan (ziarista care s-a implicat in toate etapele premergatoare infiintarii noii episcopii), a fost prezentat la TVR 1 si TV Romania International. Dintre numeroasele personalitati din intreaga tara care au sprijinit infaptuirea acestor proiecte, au fost: I.P.S. Serafim Joanta, Mitropolitul romanilor din Europa Occidentala (care, in calitatea Sfintiei Sale de Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cunoaste multe detalii ale infiintarii noii episcopii), acad. Alexandru Surdu, acad. Virgil Candea, acad. Horia Colan, acad. Augustin Buzura, Mircea Tomus, Mircea Sfarlea, Florin Serbanescu, Gheorghe Lazarovici, Justinian Petrescu, Adrian Motiu, Dumitru Protase, Matei Basarab, Ioan Oancea, Petre Turlea, Alexandru Porteanu, Tudor Gheorghe, pr. consilier Gheorghe Papuc (originar din Covasna).

In cadrul Zilelor "Nicolae Colan", editia I, Sfantu Gheorghe, 4-5 decembrie 1993 - manifestare organizata de catre Liga cultural-crestina "Andrei Saguna", cu prilejul sesiunii de comunicari stiintifice dedicata centenarului nasterii Mitropolitului Nicolae Colan si al inaugurarii Muzeului Spiritualitatii Romanesti de la Catedrala Ortodoxa din Sf. Gheorghe - in prezenta I.P.S. Antonie Plamadeala, pr. prof. Mircea Pacurariu, pr. prof. Alexandru Moraru, protopopilor, prefectilor si conducerii asociatiilor culturale din cele doua judete, se discuta problema infiintarii unei Episcopii cu sediul la Sfantu Gheorghe (Arcus) sau Covasna.

In sedinta Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului din 9 ianuarie 1994 a fost propusa pe ordinea de zi, de catre I.P.S. Sa Mitropolitul Antonie, dupa discutia preliminara cu Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist si membrii ai Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, infiintarea unei episcopii pentru zona Harghita-Covasna. Adunarea Eparhiala a luat cunostinta cu mare bucurie de aceasta initiativa a I.P.S. Antonie. La data de 11 ianuarie 1994, Adunarea Nationala Bisericeasca a hotarat infiintarea acestei noi Eparhii a Bisericii Ortodoxe Romane. Sfantul Sinod al B.O.R. a aprobat, in sedinta din zilele de 22-23 martie 1994, la propunerea Adunarilor Eparhiale ale Arhiepiscopiei Sibiului si Episcopiei Albei Iulia, organizarea si delimitarea teritoriala a Episcopiei Covasnei si Harghitei, cu resedinta in Miercurea Ciuc.

Cu inteleapta chibzuinta asupra imprejurarilor prezente si viitoare ale existentei drept credinciosilor ortodocsi din judetele Harghita si Covasna, Adunarea Nationala Bisericeasca, in sedinta din 11 ianuarie 1994, a hotarat infiintarea acestei noi Episcopii. Presedintia lucrarilor pentru alegerea episcopului pentru Covasna si Harghita a revenit Inalt Prea Sfintitului dr. Antonie Plamadeala, in calitate de intaistatator al Mitropoliei Ardealului. In calitate de presedinte, I.P.S. Antonie a rostit printre altele: "Se intemeiaza acolo o structura administrativa bisericeasca, menita sa raspunda de aproape nevoilor spirituale locale ale romanilor ortodocsi. Faptul ca zona a fost indepartata de centrele eparhiale, pana acum, a dus adesea la situatii nefiresti. Se stie ca la situatiile nefiresti au contribuit si masurile silnice de convertire a romanilor la alte confesiuni, distrugerea bisericilor, si acestea au avut ca rezultat stricarea limbii romanesti si pierderea constiintei de neam a unora dintre romanii violentati in trecut, inainte de Unirea din 1918, dar si sub dictatul de la Viena (…). Episcopia ortodoxa a Covasnei si Harghitei va fi un factor de pace si buna intelegere pentru crestinii si locuitorii din zona". In zilele de 14-16 ianuarie, la Alba Iulia si Sibiu, se reunesc, in sedinte extraordinare, Consiliile Eparhiale ale Episcopiei de Alba Iulia, de care apartinea judetul Harghita, si ale Arhiepiscopiei Sibiului, de care apartinea judetul Covasna, care supun analizei necesitatea infiintarii noii Episcopii si hotarasc desprinderea celor doua judete de episcopiile carora le apartineau si cuprinderea lor in noua episcopie. In sprijinul adoptarii acestei intelepte hotarari au adus argumente convingatoare deputatii eparhiali, clerici si mireni din protopopiatele Miercurea-Ciuc si Sfantu Gheorghe, pr. protopop Constantin Gane, pr. protopop Gheorghe Ratulea, pr. Ilie Pintea, prof. Gheorghe Chiper, prof. Ilie Sandru, prof. Ciprian Popica, ing. Nicolae Mocanu, precum si preotii Ioan Boian, Dumitru Gherman, Pompiliu Dumbrava si Aurel Suciu, fosti protopopi in cele doua judete.

La Tusnad-Bai, in 17 februarie 1994, este organizata o intrunire la care au participat: I.P.S. Antonie, din partea Mitropoliei Ardealului, P.S. Andrei si preot consilier Anghel Stefan din partea Episcopiei de Alba Iulia, Victor Opaschi consilier prezidential, Valer Dorneanu - ministru pentru relatia Guvernului cu Parlamentul, Octav Cozmanca - seful Departamentului pentru Administratia Publica Locala, Gheorghe Vladutescu - secretar de Stat si Stefan Ionita - consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte, Adrian Vlad Casuneanu si Ioan Doru Vosloban - prefectii judetelor Covasna si Harghita, pr. Constantin Gane si pr. Gheorghe Ratulea, protopopii celor doua judete, Ioan Solomon, Ioan Mugur Topolnitchi, Sabin Calinic si Ioan Lacatusu, din partea asociatiilor cultural-crestine locale. Ordinea de zi a intalnirii a cuprins:

1. Problema oportunitatii infiintarii unei Episcopii pentru zona judetelor Covasna si Harghita;

2. Asigurarea unui sediu pentru ierarh si pentru administratie, cu posibilitatea functionarii unui atelier pentru fabricat lumanari si a unei tipografii eparhiale proprii;

3. Asigurarea salarizarii pentru aparatul administrativ al noii Episcopii si pentru preotii din zona;

4. Posibilitatea functionarii unui Colegiu Teologic, in care sa fie scolarizati preotii pentru parohiile vacante din zona.

Cu aceasta ocazie, a fost sustinuta si acceptata de catre toti participantii ideea infiintarii noii Episcopii Ortodoxe, care sa corespunda localitatilor judetelor Covasna si Harghita, si s-a convenit asupra unor detalii privind functionarea si organizarea noii eparhii. Initiativa a fost apreciata ca benefica pentru Biserica si tara. La propunerea pr. protopop Constantin Gane s-a hotarat ca sediul noii Episcopii sa fie la Miercurea-Ciuc, denumirea noii eparhii fiind stabilita la propunerea facuta de Ioan Lacatusu. Pe baza hotararilor luate de Adunarile Eparhiale ale Arhiepiscopiei Sibiului si Episcopiei de Alba Iulia, in 22-23 martie 1994, Sfantul Sinod al BOR a aprobat organizarea si delimitarea teritoriala a Episcopiei Covasnei si Harghitei, cu sediul la Miercurea Ciuc.

In prezenta I.P.S. Antonie si P.S. Andrei, in 31 mai 1994, la Catedrala Ortodoxa din Miercurea-Ciuc s-a constituit Adunarea Eparhiala a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei in urmatoarea componenta: membrii clerici: pr. protopop Constantin Gane, pr. protopop Gheorghe Ratulea, pr. Gheorghe Oana, pr. Ilie Pintea, pr. Nicolae Calugar, pr. Grigore Vizoli, pr. Gavrila Todea, pr. Ioan Maciuca, pr. Dumitru Comsa, pr. Adrian Cocarta; membrii mireni: Ioan Doru Vosloban, Ioan Solomon, Ioan Lacatusu, Gheorghe Chiper, Ilie Sandru, Dorel Lungu, Constantin Togan, Aurel Tarlungeanu, Ioan Dima, Dumitru Mocanu, Ciprian Popica, Victor Simon, Gheorghe Vladareanu, Ioan Roman, Mihail Breazu, Dumitru Tepelus, Eugen Pop, Victor Ardelean, Ioan Ambrus, Constantin Balea.

Ca urmare a demersurilor intreprinse de prefectii celor doua judete, Adrian Casuneanu-Vlad si Ioan Doru Vosloban, pentru asigurarea conditiilor necesare infiintarii si functionarii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, prin Hotararea Guvernului Romaniei, semnata de prim-ministrul Nicolae Vacaroiu, i s-a atribuit imobilul proprietate de stat situat in Miercurea-Ciuc, str. 1 Mai (azi strada Patriarh Miron Cristea). Un rol hotarator in adoptarea acestei hotarari l-au avut domnii Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor, Octav Cozmanca, seful Departamentului pentru Administratie Publica Locala din cadrul Guvernului Romaniei si Valer Dornenu, ministru pentru relatia cu Parlamentul. Printr-o alta Hotarare de Guvern din iunie 1995, s-a aprobat transferarea la noua institutie (fara plata) a cantinei situate langa fostul hotel din Miercurea-Ciuc si a imobilului de la parterul blocului din str. Scolii nr. 2, din Sfantu Gheorghe, unde functioneaza Centrul Eclesiastic de Documentare
"Mitropolit Nicolae Colan".

In 12 iulie 1994, Colegiul Electoral Bisericesc a procedat la alegerea intaistatatorului nou infiintatei Episcopii a Covasnei si Harghitei, cu sediul la Miercurea Ciuc, sufragana a Mitropoliei Ardealului, in persoana P.C. Arhimandrit Ioan Selejan, Superiorul Asezamintelor romanesti de la Ierusalim si Iordan. In cuvantarea tinuta cu acest prilej, P.F. Parinte Patriarh Teoctist a spus: "Este o mare cinste pentru noi ca ne-a ajutat bunul Dumnezeu sa putem implini una din vechile dorinte ale Bisericii, aceea de a avea o noua Episcopie in mijlocul tarii, la Covasna si Harghita".

I.P.S. Parintele Antonie Plamadeala, Mitropolitul Ardealului, prezinta in fata Colegiului Electoral scopul infiintarii noii episcopii: "O dorinta a noastra de a pastra pe pamant romanesc, identitatea romaneasca, credinta mosilor si stramosilor… si de a constitui un factor de pace si buna intelegere intre crestinii si locuitorii din zona". Adresandu-se Maritului Colegiu Electoral, mitropolitul-carturar a spus: "Votul Dv. Secret - jumate plus unu - va decide cui vom incredinta organizarea si pastorirea noii Eparhii. Am obisnuit si cu alte prilejuri sa fac celui care urmeaza sa fie ales un portret-robot. Va depinde de constiinta si de cunostintele Dvs. pe cine veti recunoaste in acest portret. Numele aceluia il veti scrie pe buletinul de vot si este de la sine inteles, si nici n-ar mai trebui sa spunem ca, desi veti scrie pe buletinul de vot un nume, de fapt veti da o marturie de constiinta personala despre interesul pe care il simtiti pentru o zona de pe teritoriul Patriarhiei Romane, care are nevoie de un om destoinic, de un om menit sa fie ctitor si pastor de constiinte ortodoxe si romanesti intr-o Eparhie nou infiintata. E nevoie acolo de o prezenta vie, activa, as indrazni sa spun de un om plin de vigoare, inzestrat cu experienta in lucrarea cu oamenii si in intemeierea si consolidarea unei institutii careia ii revin sarcini uriase. Aceasta reclama inteligenta, buna pregatire teologica si nu numai teologica. Lumea de azi cere cultura larga, indemanare, spirit de sacrificiu si daruire, stiinta navigarii printre stanci, printre probleme de multe feluri, stiinta de a-ti face prieteni, convingandu-i ca e mai buna pacea si respectul reciproc, decat dusmania si panda. Omul pe care votul Dv. il va trimite astazi acolo ca ierarh, conducator spiritual al romanilor ortodocsi din zona, va trebui sa fie tare in convingerile sale ortodoxe, iubitor de neam si de glie romaneasca si, in acelasi timp, sa fie deschis semenilor de alte nationalitati si cu alte convingeri religioase pe care sa-i respecte in masura in care si ei ne respecta neamul si convingerile noastre. Duhul comuniunii locale sa prevaleze "In toata vremea si in tot ceasul", impiedicand vrajba si dusmania care sunt si nefiresti si necrestine". Votul delegatilor in acest for a decis in covarsitoare majoritate in favoarea noului ales, care corespundea nu numai "portretului-robot" anuntat, ci si tuturor nadejdilor exprimate ori nerostite, ale credinciosilor si slujitorilor bisericesti din multincercatul spatiu "din centrul tarii". Noul ales, P.S. Parintele Episcop Ioan Selejan, in cuvantul de multumire a spus, printre altele: "Marit sa fie Dumnezeu ca, intr-o zi ca cea de azi, s-a mai aprins inca o stea pe bolta Bisericii noastre stramosesti, adica a mai luat fiinta o noua episcopie. De cativa ani am facut ascultare in Tara Sfanta. Mi-am purtat pasii in Pustia Iudeii, in Sahara si Nitria. Acum, prin cuvantul si votul Dumneavoastra, sunt chemat spre a sluji intr-o parte a tarii noastre care, intr-un fel, este si ea pustie, in sensul ca, asa cum s-a aratat, prezenta romaneasca a fost mereu diminuata. Ma voi duce sa pastoresc acolo de unde izvorasc Tigrul si Eufratul romanilor, adica Muresul si Oltul, rauri care in trecute vremuri au purtat in undele lor lacrimile si, nu odata, si sangele romanilor. Asa cum spun poetii nostri, ele au facut sa se auda in tot spatiul romanesc suspinele noastre, ale transilvanenilor. Dumnezeu a luat aminte la jalea noastra si ne-a facut dreptate, incat am ramas statornici pe vatra stramoseasca (…).

Stiu ca slujirea la care sunt chemat nu este usoara. Intr-un fel, prin cele 120 de voturi pe care mi le-ati acordat, ati pus pe umerii mei 120 de cruci. Nadajduiesc, prin ajutorul lui Dumnezeu si dragostea Dumneavoastra, sa le pot purta si sa nu fiu ingenuncheat de povara lor(...). Ma voi stradui sa pun temelie pentru orice zidire de care va fi nevoie acolo. Am experienta constructiilor si renovarilor. Am deprins-o in Oltenia, unde am condus si sprijinit lucrarile de restaurare a unor manastirimonumente istorice si am construit lacasuri noi de inchinaciune (…). Si in noua eparhie se vor pune temelii la noi biserici si se vor conserva cele vechi, se vor reinnoda traditii si se va propavadui cuvantul lui Dumnezeu. Aici, in inima Romaniei, unde romanii au ramas nedespartiti de Carpati, se va efectua o operatie pe cord deschis cu laser spiritual (…). Sunt incredintat ca ne sta tuturor in fata marea datorie de a lasa pentru mileniul trei o tara unita si reintregita, cu o Biserica drept-maritoare, care sa poata da buna marturie inaintea lui Hristos, cand va veni sa judece limbile si credintele".

La sarbatoarea si praznicul Sfantului Prooroc Ilie Tesviteanul, in 20 iulie 1994, la Manastirea "Sfantu Ilie" din Toplita, ctitorie a Patriarhului Miron Cristea, s-a savarsit hirotonia P.C. Arhimandritul Ioan Selejan ca episcop al Episcopiei de Covasna si Harghita. In sobor au slujit I.P.S. Antonie - Mitropolitul Ardealului, I.P.S. Nestor - Mitropolitul Olteniei, P.S. Andrei - Episcopul Alba Iuliei, P.S. Ioan - Episcopul Oradiei, P.S. Emilian - Episcopul Caransebesului, P.S. Calinic - Episcopul Argesului, P.S. Vincentiu - Episcop vicar patriarhal, ca delegat al P.F. Teoctist - Patriarhul Romaniei, 34 preoti si 10 diaconi. Momentul s-a incheiat cu inmanarea de catre I.P.S. Antonie a insemnelor arhieresti. Adresandu-se apoi P.S. Ioan, I.P.S. Sa a spus: "Iata, printr-un mare sobor de ierarhi - binecuvantat de Dumnezeu, ti s-a acordat cel mai mare rang - acela de arhiereu; va trebui sa inveti sa propavaduiesti invatatura Mantuitorului Hristos, sa ai marturie din Scriptura si Traditie, sa ai toata grija pentru Episcopia si credinciosii incredintati (…). Vii, P.S. Ioan, intr-o zona cu mai multe confesiuni crestine si, in cadrul misiunii ecumenice, trebuie sa pornim de la relatii umane si de buna intelegere pentru a sprijini organismele internationale, pentru ca Biserica sa fie iar o turma si un pastor", si a incheiat cu aprecierea ca "astazi am facut un lucru pe care trebuia sa-l facem mai demult", iar noului ierarh i-a urat "iti doresc sa-ti pastrezi arhieria curata". In cuvantul sau, P.S. Ioan a spus: "Vreau sa fac o marturisire de credinta: ca intai episcop al acestei episcopii vin cu ganduri de pace si bucurie, pe care le aduc din Tara lui Iisus tuturor celor care cred in Dumnezeu din cele doua judete, indiferent de confesiunea si nuanta religioasa, indiferent de etnie, le aduc cu mine pacea si bucuria, si blandetea, si buna intelegere, iubirea lui Hristos, pe care o avem in inimile noastre. Nu am altceva de gand in pastorirea mea decat sa iubesc pe cei care iubesc pe Dumnezeu, si voi incerca sa trec pragul, cateodata paradoxal, sa-i iubesc pe cei care nu ma vor iubi, caci asa spune Hristos, ca la desavarsire ajunge numai acela care trece pragul iubirii spre cei ce nu-l iubesc. Doresc sa ajung in fiecare colt din aceste judete unde se mai afla o cruce pe o sfanta biserica ortodoxa romaneasca, acolo unde se mai afla un clopot care a chemat de-a lungul veacurilor credinciosii la rugaciune. Am inteles ca sunt si parohii unde a ramas doar biserica si cimitirul. Ma voi duce si acolo sa fac o slujba la capataiul acelora la care strajuieste azi o cruce de crestin. Prin aceasta voi fi pastorul celor care au ajuns la Dumnezeu.

Doresc sa spun aici cu claritate ca aceasta noua episcopie si primul ei episcop nu au de gand sa se amestece in treburile altor religii si confesiuni, nu ataca pe nimeni. Vrem doar sa redam identitatea religioasa si etnica celor care au pierdut-o, sa-i pastorim asa cum se cuvine pe cei care s-au nascut romani ortodocsi, sa le redam speranta si curajul celor infricosati sau deznajduiti(…). Va multumesc tuturor celor care ati venit si ati stat in trezie. Va multumesc tuturor celor care ati facut o cruce pentru mine, ca sa coboare Duhul Sfant, care s-a facut simtit prin hirotonia mea. S-a vazut temelia bisericii vazute si nevazute. Multumesc domnului Opaschi Victor - consilier prezidential, domnilor ministri, prefectilor celor doua judete, ierarhilor care si-au inaltat rugaciunile si m-au hirotonit intru arhiereu. A fost un moment de traire maxima a simtamintelor care ma incearca. Va multumesc tuturor si va marturisesc ca doresc sa-mi pastrez, cu ajutorul lui Dumnezeu, arhieria curata".

In finalul liturghiei arhieresti, cat si la agapa care s-a dat de catre manastire, au rostit alocutiuni: I.P.S. Nestor, P.S. Andrei, P.S. Vicentiu Ploiesteanu, prof. dr. Gheorghe Vladutescu, Secretar de Stat pentru Culte, Valer Dorneanu, Ministru pentru Relatia cu Parlamentul, P.C. prot. Constantin Gane, P.C. Prot. Gheorghe Ratulea, Adrian Vlad Casunean si Doru Ioan Vosloban, prefectii judetelor Covasna si Harghita. Vorbind despre titularul noii Eparhii, Gheorghe Vladutescu l-a caracterizat ca un "om de mare preocupare culturala (…) omul potrivit la locul potrivit (…) care a fost staret la Lainici, unde a planuit si realizat un monument dupa chipul si asemanarea sa". Doru Ioan Vosloban, cu sentimente de emotie prilejuite de participarea la un asemenea eveniment, vointa a fost unanima: credinciosi, preoti, ierarhi, Sinod, toti fiind un suflet si o simtire". A incheiat exprimand pentru toti urari de sanatate si bucurie, iar pentru noul episcop multe si rodnice impliniri, ministrul Valer Dorneanu spunea, intre altele, cu acest prilej: "Cred ca iluminatii ierarhi vor identifica starile de fapt in zona si cu gandul intelept vor pune stavila greutatilor, pentru a se ajunge la pastrarea traditiilor si limbii noastre romanesti (…) Pornind de la faptul ca Biserica are un rol important in rezolvarea unor probleme in zona, Guvernul, cu toate greutatile, a reusit sa asigure noii Episcopii un sediu si va incerca sa asigure si salarii pentru preotii din eparhie".

P.S. Ioan - Episcopul Covasnei si Harghitei - luand cuvantul a spus: "Jertfa duce la Inviere - si daca Sfanta lumina apare la Ierusalim, aici este o prelungire a atmosferei de dupa Inviere; dubii si incertitudini ca si la Sfintii Apostoli. Ma intorc la Ierusalim sa iau un pic de forta - fiind cu biserica in pictura, si revenind aici in zona voi incepe o alta lucrare in acest spatiu romanesc". A tinut apoi sa invoce din nou cele doua izvoare - doi frati, Oltul si Muresul, care e de dorit "sa nu duca numai suspine, ci si dorinta natiunii romane care e foc ce arde in inimile credinciosilor din aceste tinuturi romanesti, care nu trebuie pierdute din punct de vedere spiritual, cu atat mai putin teritorial". Amintind de filosoful Lucian Blaga, P.S. Sa spunea ca, in multe sate din Ardeal, este obiceiul ca la capataiul celor morti sa fie sadit un pom. "Copil fiind, trecand prin cimitir, luam cate o poama: de era dulce stiam ca acolo odihneste un om bun, iar de avea un gust acru sau amar, de buna seama acel om a fost un om rau. As vrea si eu ca la sfarsitul vietii, cu datoria implinita, cei din urma noastra sa-mi puna la capatai un pom, o cruce pe care sa scrie "a fost un om al neamului sau" si atunci cine va simti sa mai aseze cate o cununita de sanziene. Veti duce tot ce e autentic pentru aceasta zona romaneasca. Dumnezeu sa dea pace si sa intram noi romanii cu fruntea sus in mileniul al III-lea".

Dupa hirotonire, P.S. Ioan s-a intors la Ierusalim pentru a termina pictura bisericii si a altor lucrari incepute la asezamantul romanesc, insarcinandu-l pe parintele protopop Constantin Gane cu rezolvarea treburilor curente ale eparhiei. La Miercurea-Ciuc, in 13 septembrie 1994 are loc intalnirea factorilor responsabili pentru organizarea instalarii P.S. Ioan Selejan. Intalnirea, condusa de P.S. Andrei Andreicut si pr. protopop Constantin Gane, in prezenta prefectilor si conducatorilor unor institutii de stat si asociatii culturalcrestine, a stabilit toate detaliile legate de slujba arhiereasca a instalarii. In 20 septembrie 1994, este lansat apelul ligilor, fundatiilor si asociatilor cultural-crestine romanesti din judetele Covasna si Harghita catre toti romanii ortodocsi din cele doua judete si din intreaga tara, cu prilejul instalarii celui dintai episcop al noii Episcopii Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, P.S. Ioan Selejan. Apelul cheama romanii ortodocsi sa participe la acest "maret eveniment romanesc si crestinesc, asteptat de multa vreme de romanii din aceasta parte de tara".

Ziarele locale Adevarul Harghitei si Cuvantul nou, publicatii care in toata aceasta perioada, au sustinut constant si benefic demersurile pentru infiintarea noii eparhii, tiparesc, in 25 septembrie 1994, o editie speciala comuna, dedicata instalarii P.S. Ioan Selejan. In articolul Intalnire in acelasi patrimoniu edificator, semnat de pr. protopop Constantin Gane, unul din
cei mai statornici si consecventi sustinatori ai infiintarii noii episcopii si a alegerii in scaunul arhieresc a P.S. Ioan, se spune: "Acum, la instalarea noului ierah in persoana P.S. Ioan - episcop al Covasnei si Harghitei, socotind acest eveniment important ca un dar al lui Dumnezeu pentru bunul mers al Bisericii noastre romanesti din zona, Episcopia Ortodoxa Romana trebuie vazuta si considerata ca o legatura trainica de comuniune si dragoste, de pastrare a credintei si traditiilor stramosesti, un cadru mai bun de indrumare a preotimii, care simte nevoia unei trairi duhovnicesti sporite, mai cu seama dupa evenimentele din Decembrie 1989"… In acelasi ziar, avocatul Adrian Vlad Casuneanu, prefectul judetului Covasna - care s-a implicat in toate demersurile ce au condus la infiintarea noii eparhii, scria: "Una din asteptarile acestei vremi, realizata azi in Covasna si Harghita, realizare ce poarta nimbul gandirii si activitatii I.P.S. Antonie si intelegerii Guvernului Romaniei, o traim azi, aici, la Miercurea-Ciuc. Crearea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei era imperios necesara - si cu incredere si speranta asteptata de miile de romani traitori pe aceste meleaguri. In aceasta zi sfanta pentru noi, zi de bucurie, zi de iubire renascatoare de sperante, nu vom releva motivatia necesitatii existentei acestei Episcopii, ne limitam la o afirma ca pe un adevar axiomatic. Primului Episcop al nou infiintatei Episcopii, P.S. Ioan, remarcat ca o personalitate a vietii monahale, ii uram multa sanatate si putere de munca, spor in materializarea vocatiei sale de ziditor al spiritualitatii crestine si nationale pe aceste meleaguri, asigurandu-l, totodata, de intregul nostru sprijin". Tot cu aceasta ocazie, avocatul Ioan Solomon, membru in Adunarea si Consiliul Eparhial si in Adunarea Nationala Bisericeasca, presedintele Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna", asociatie care, impreuna cu celelalte segmente ale societatii civile romanesti din cele doua judete, a avut o contributie hotaratoare la infiintarea noii Episcopii, a spus: "Avem convingerea ca prin aceasta s-a scris o fila de istorie, deschizandu-se pentru noi toti un drum al nadejdii si sperantei spre Dumnezeu, spre pace si innoire in acest spatiu al noii eparhii, ca prin personalitatea harismatica a Prea Sfintiei Sale Ioan Selejan, lumina sfanta a Invierii, care se pogoara, iata, ca o minune in fiecare noapte de Sfanta Inviere asupra Sfantului Mormant de la Ierusalim, va pogori si asupra sufletelor noastre".

Duminica, 25 septembrie 1994, a avut loc la Miercurea- Ciuc, instalarea primului episcop al noii Episcopii a Covasnei si Harghitei, in persoana Prea Sfintitului Ioan Selejan. Sfanta Liturghie a fost savarsita de Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Romaniei si Prea Fericitul Partenie al Alexandriei - aflat in vizita in tara noastra - cu un mare sobor de mitropoliti, arhiepiscopi, episcopi, preoti si diaconi. Au slujit I.P.S. Mitropoliti Daniel al Moldovei, Antonie al Ardealului si Nestor al Olteniei, I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului si Clujului, precum si membrii delegatiei Patri arhiei Alexandriei: Mitropolitii Irineu de Cartagina si Petros de Accra, Episcopul Teodoros de Cirene, impreuna cu P.S. Eftimie al Romanului si Husilor, P.S. Andrei al Alba Iuliei, P.S. Calinic al Argesului, P.S. Timotei al Aradului, P.S. Casian al Dunarii de Jos, P.S. Ioan al Oradiei, P.S. Justinian al Maramuresului, P.S. Nifon al Sloboziei, P.S. Vincentiu si P.S. Teofan, episcopi - vicari patriarhali.

Bucuria instalarii noului ierah a adunat mii de credinciosi din toata tara, foarte multi imbracati in frumoase costume nationale romanesti, purtand prapori si cruci, simboluri ale puterii dumnezeiesti. Dupa citirea Sfintei Evanghelii, P.S. Episcop Andrei a dat citire Gramatei mitropolitane, intocmita de I.P.S. Antonie, Mitropolitul Ardealului, Crisanei si Maramuresului, in care se spune, printre altele: "Din partea Prea sfintiei Sale asteptam cinstire si ascultare catre Sfantul Sinod al B.O.R., precum si lucrare neobosita, pastorala si misionara, jertfelnicie si slujirea caritativa si sociala, grija pentru promovarea invatamantului religios, intelepciune si dragoste fata de dreptcredinciosii crestini, si parinteasca indrumare a tineretului ortodox, facandu-se tuturor pentru pastrarea nestirbita a dreptei credinte si a randuielilor Bisericii noastre strabune". In cuvantul sau, I.P.S. Antonie, care a facut instalarea, a inmanat P.S. Ioan mantia, "care sa-i fie ocrotire in predicare" si toiagul, "care sa-i fie de paza si intarire, iar pentru cei neascultatori si nestatornici sa-l intrebuintez ca toiag". Victor Opaschi, consilier prezidential, a dat citire Decretului de recunoastere in functia de episcop al Episcopiei Covasnei si Harghitei a Arhimandritului Ioan Selejan si mesajului presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, adresat participantilor la manifestarile de instalare. In mesaj se spune: "Ne bucuram din toata inima ca azi putem indeplini o veche dorinta a credinciosilor din acest minunat tinut romanesc, binecuvantat de Dumnezeu cu frumuseti si bogatii naturale, dar mai ales cu frumusetea si bogatia sufleteasca a celor ce-l locuiesc(…) Ne punem mari nadejdi ca, intarind institutiile bisericesti, intarim astfel motivatiile sufletesti ale unui comportament civic autentic crestin, comportament fara de care e de neconceput speranta noastra intr-o lume mai buna, intr-o Romanie in care sa domneasca legea si buna intelegere intre oameni. Ne dam bine seama de complexitatea si specificul aparte al problemelor cu care se confrunta locuitorii acestui tinut. Fireste, nicaieri omul nu-si intelege starea prezenta si nu-si concepe prospectiv viitorul fara a tine seama de trecut. Acest trecut de convietuire milenara a romanilor si secuilor ne pune mai ales in fata unor momente sau perioade istorice de rodnica impreuna lucrare, de solidarizare atat la bine cat si la rau. Este de datoria, in primul rand, a preotilor ortodocsi sau de alta confesiune crestina, sa reinvie in sufletele credinciosilor de azi acea stare de spirit care odinioara i-a facut atat de des pe romani si secui sa fraternizeze(…) Bine ar fi sa nu uite nimeni ca in clipele de grea restriste, cand mii de romani si secui au luat calea pribegiei, ei si-au gasit aleanul si scaparea trecand muntii in Moldova sau in Muntenia, adica in tara, in Tara Romaneasca, careia au stiut si au simtit din totdeauna ca-i apartin, romani si secui deopotriva. Spunem asta pentru a aminti una din nenumaratele dovezi ca Romania este patria tuturor locuitorilor ei. Iar asa cum secuimea traieste aici in inima pamantului romanesc, in judetele Covasna si Harghita se afla la ea acasa, la fel si romanii care traiesc aici alaturi de secui se afla la ei acasa, cu aceleasi drepturi si unii si altii, cu aceleasi indatoriri fata de Dumnezeu si fata de tara… Prea Sfintite Parinte Episcop Ioan, Am avut placuta ocazie sa va cunosc acum trei ani la Ierusalim. Sunt convins ca zestrea spirituala si teologica dobandita in lucrarea bisericeasca in tara si ca superior al Asezamintelor romanesti de la Ierusalim si de la Iordan au facut ca Maritul Colegiu Electoral Bisericesc sa va puna pe drept si pe merit in fruntea acestei noi Eparhii. Sunt convins ca impreuna cu ceilalti clerici si celelalte biserici din zona veti contribui la stabilirea unor relatii de armonie interetnica si confesionala. Doresc sa va asigur de toata pretuirea si intelegerea noastra in sustinerea treburilor Episcopiei Covasnei si Harghitei si sa va urez roade bogate in lucrarea nobila si de mare raspundere la care ati fost chemat".

S-au adresat miilor de participanti I.P.S. Antonie, Mitropolitul Ardealului, care a spus: "Prin traditionala gramata si prin carja pastorala, am incredintat conducerea unei noi Eparhii din Transilvania, intr-un loc care de mult avea nevoie de un ierarh, care sa-i pastoreasca de aproape. Gramata spune aproape tot ceea ce as fi dorit eu sa spun. Adaug acum cateva cuvinte si anume: "Te indemn sa fii cu urechi deschise, cu inima deschisa fata de toti protopopii, preotii, credinciosii acestei Eparhii nou infiintate in Transilvania. Istoria poate nu ne va retine pe toti cei care participam la acest mare si important eveniment. Dar fara indoiala va retine ca primul ei episcop a fost Episcopul Ioan Selejan. Deci sa fii cu ascultare catre toti, cu bunavointa catre toti, cu dreptate catre toti, sa te bucuri impreuna cu ei, sa suferi impreuna cu ei, si in momentele de suferinta sa fii acela care le da putere si incredere in ei insisi si bineinteles increderea in harul lui Dumnezeu, Atotputernicul, Creatorul si Stapan al nostru al tuturor".

Luand cuvantul, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a spus: "Ziua de astazi va ramane adanc intiparita si va aminti intotdeauna de un act de restaurare a fiintei noastre nationale prin Biserica, in acest colt de tara din inima tarii noastre, Covasna si Harghita - unde romanii asteptau cu sete apasatoare de sute de ani sa aiba aici, aproape de ei, si impreuna cu ei preotii de astazi si manastirile, bisericile, unele in ruina, altele numai in temelie lor - toate parca ridica un glas catre Dumnezeu, si au ridicat multe decenii inainte ca sa vina cineva ca sa le vada, sa le slujeasca, sa le intretina, sa faca pomenire vesnica a inaintasilor nostri martiri (…) Suntem incredintati, iubiti frati si surori din Episcopia noua a Covasnei si Harghitei, ca arhipastorul dumneavoastra are experienta, ca arhipastorul dumneavoastra gandeste la fel, ca arhipastorul dumneavoastra vorbeste si acelasi grai si are in inima si in sufletul sau fiinta neamului de aici, ca unul care s-a nascut in inima Ardealului nostru. Nu se putea o lucrare mai frumoasa, o alegere mai buna, aceea pe care Sfantul Sinod a facut-o aici (…) Sa cauti in toate sa fii in sfatuire cu protopopii si cu preotii, in bune relatii cu celelalte culte, in relatii fratesti. Fiecare din noi are grija de gradina sa. Dar trebuie sa avem grija ca gradina noastra ortodoxa din Transilvania sa o cultivam asa cum trebuie Adaug urarile mele personale si gandul meu ca Dumnezeu sa-i ajute sa binecuvinteze si sa raspunda toti fii si fiicele sale la chemarile Bisericii si la chemarea Mantuitorului Iisus Hristos. Amin - Felicitari Prea Sfintite".

I.P.S. Antonie a tinut sa precizeze: "Inainte de a-l invita sa rosteasca un cuvant de invatatura pe Prea Fericitul Patriarh al Alexandriei si al intregii Africi, sa-mi dati voie sa spun un cuvant de multumire pentru mesajul prezidential si, de asemenea, pentru prezenta aici si citirea acestui mesaj de catre dl. consilier prezidential V. Opaschi. Dati-mi voie, de asemenea, sa multumesc celor doua importante organizatii locale- "Miron Cristea" si "Andrei Saguna"- cu care impreuna, tot asa si cu unii domni ministri, am putut sa ctitorim aceasta sfanta Episcopie".

P.F. Partenie al III-lea, Patriarh si Papa al Alexandriei si intregii Africi, a spus: "Ziua este frumoasa, are cineva impresia ca traieste prima zi a creatiei, cand Dumnezeu a zis sa fie lumina si a fost lumina. Multumesc Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, care a avut bunatatea sa ma invite sa fiu alaturi de dumneavoastra in aceasta zi. Este o zi binecuvantata
de istoria dumneavoastra, de traditia dumneavoastra. Binecuvantata pentru ca azi a fost intronizat un episcop nou intr-o Episcopie noua. Este bucurie azi pentru noi toti. Dar indeosebi
bucuria poporului lui Dumnezeu din Romania. Cred in mod absolut ca inima ortodocsilor romani din intreaga Romanie il imbratiseaza acum pe noul episcop. Cred iarasi cu tarie ca si sufletul martirilor sunt acum impreuna cu noi. Cred ca si cei care vor veni dupa noi isi vor aminti si vor binecuvanta aceasta zi.

Iubite frate episcop Ioan. Aici te-a chemat Biserica Romaniei, Patriarhul Romaniei, ierarhul acestei Mitropolii, ierarhii Sf. Sinod al Bisericii Romaniei si poporul Romaniei, sa fiti modelul lui Hristos in locul lui Hristos(…). Aveti nevoie, intai de toate, de multa dragoste si inca de mai multa rabdare(…). Ortodoxia stie numai sa se sacrifice pe sine, sa-si dea sufletul pentru poporul sau. De aceea, prea iubite Ioane, sa nu te temi: sa imprastii dragoste, si prietenilor si vrajmasilor. Sa-i ingadui pe toti. Dar sa ramai cu strajnicie credincios Ortodoxiei noastre. Toate celelalte se vor adauga. Dumnezeu sa fie cu tine".

A luat cuvantul P.S. Ioan al Covasnei si Harghitei adresandu-se astfel:

"Fii pribegi ai tarii mele
Rataciti printre straini,
Nu uitati menirea voastra
De crestini si de romani!"

Acestea sunt dulcile versuri care au izvorat dintr-un suflet romanesc care s-a inaltat de curand pe bolta Ortodoxiei romanesti, si anume Sfantul Ioan de la Neamt si din pustia Hozevei. In pustiul Hozevei, aflat printre straini, in durere si in necaz, vazand poporul roman risipit in diaspora straina, mi-a cazut o lacrima intr-o seara de vara tarzie si din ea au izvorat aceste minunate versuri, care vor ramane eterne, scrise cu litere de aur in literatura religioasa a poporului roman.

M-am despartit de Sfantul Ioan de cateva luni de zile, lasandu-l acolo, in stancile uscate ale Hozevei, si m-am intors aici, in inima Romaniei. Mi-am lasat toata cariera universitara care imi era in fata si am venit aici, la coasa si la plug, in spatiul romanesc. Am inteles ca aici este de secerat si timpul trece, si recoltele trebuiesc puse in hambare, pana nu-i tarziu. Frati romani din aceste plaiuri ale Covasnei si Harghitei. Prin mila lui Dumnezeu ma aflu inscaunat aici ca prim episcop al acestei Episcopii. Toti care astazi se afla aici vor ramane pe una din numitele pagini ale istoriei neamului romanesc. Caci istoria poporului roman se va derula pagina cu pagina, pana la sfarsitul veacurilor; vom ramane aici lipiti de muntii nostri, infruntand toate vitregiile vremii, asa cum le-au infruntat si le-au urmat stramosii nostri. Au trecut peste noi, peste piepturile stramosilor nostri, copita cailor navalitori; au trecut apoi senilele tancurilor din Occident si din Rasarit, au trecut si am ramas ca firul ierbii si acum din nou suntem ca cei 23 de milioane de arbori de stejari, stejari falnici, rasariti in spatiul romanesc(…). Nimeni nu poate acuza infiintarea acestei episcopii de alte dedesubturi, pentru ca este o iesire fireasca a Bisericii noastre si care va fi pana la sfarsitul veacurilor(…) Ii asigur si pe cei de alte neamuri care traiesc aici, impreuna cu noi, ca clopotele catedralei noastre nu vor face si nu vor incerca sa faca amutite clopotele lor, si atat clopotele bisericilor noastre cat si clopotele bisericilor celorlalte confesiuni sa atraga in zi de sarbatoare, sa adune pe crestinii de orice confesiune la ruga catre bunul Dumnezeu, ca sunetele clopotelor sa inalte spre Bunul Dumnezeu ruga noastra catre acelasi Dumnezeu viu, caruia ne inchinam toti acum si pururea si in vecii vecilor, Amin".

A dat apoi citire mesajului sau Adrian Nastase, Presedintele Camerei Deputatilor: "Ne aflam aici la o sarbatoare crestineasca si duhovniceasca, si in egala masura lucrare nationala; (…) Aceasta sfanta Episcopie este a romanilor ortodocsi din tinuturile Covasnei si Harghitei, pe care de multe ori, daca i-am uitat din preocuparile noastre, Biserica ii uneste si le da putere, si-i ajuta sa traiasca in pace si buna intelegere cu cei de alt neam, ramanand ei si crestini ortodocsi si romani. Aceasta a fost menirea din totdeauna a Bisericii noastre Ortodoxe (…). Si acesta este rolul sfintei Episcopii, care nu s-a infiintat aici intru scaderea altora sau impotriva altora, ci pentru a aduce cuvantul Domnului si mangaiere si ajutor unor oameni care au nevoie de aceasta si care au dreptul sa le ceara si de la Biserica, si de la Stat, si de la ceilalti oameni. Episcopia va fi, de asemenea, un foarte bun examen pe care-l vom da cu totii, minoritari si majoritari, in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului, prin renuntarea la exclusivismul etnic si prin respectarea identitatii celuilalt.

Pe Prea Sfintitul Parinte Ioan il cunosc si l-am intalnit la Ierusalim, unde grijea cu iubire si calda simtire romaneasca Biserica noastra de acolo. Am invatat multe de la el, si stiu ca va fi bun pastor si parinte. Ii uram sa-si implineasca toate dorintele spre binele Bisericii si al neamului si al oamenilor. Sa traiti intru multi ani".

A vorbit apoi Ioan Solcanu, vicepresedintele Senatului, care a spus: "Prea Sfintite Parinte Ioan Selejan. Intronizarea Prea Sfintiei Voastre in scaunul episcopal al Covasnei si Harghitei ne ofera prilejul fericit de a va transmite cele mai calde felicitari si cordiale urari de sanatate, pentru buna pastorire a credinciosilor ortodocsi din aceasta binecuvantata zona a Romaniei (…). Ne inchinam cu smerenie in fata celor care s-au jertfit pentru pastrarea traditiilor crestine si romanesti, care reprezinta scumpul odor al neamului, cu increderea ca Biserica, impreuna cu alte institutii ale statului, va contribui la formarea generatiilor prezente si viitoare in spiritul moralei crestine, al iubirii armoniei si pacii intre oameni. In aceasta aleasa zi va uram o vietuire frumoasa, in cinste si dreptate, spre a fi o permanenta pilda vie in fata oamenilor si pentru o binemeritata rasplata de la Bunul Dumnezeu. Intru multi ani, Prea Sfintite Parinte Ioan Selejan, de inteleapta pastorire, in de Dumnezeu daruita Episcopie a Covasnei si Harghitei".

Gheorghe Tinca, Ministrul Apararii Nationale, a transmis scrisoarea primului ministru al Romaniei, Nicolae Vacaroiu, din care redam: "Prea Sfintite Parinte Episcop Ioan. In numele Guvernului Romaniei, va adresez cele mai sincere felicitari pentru misiunea ce vi s-a incredintat si va fac sincere urari de sanatate, cu realizari remarcabile de ordin spiritual si cultural. Desigur, munca ce va asteapta nu este usoara, dar pe langa ajutorul de sus, de la Dumnezeu, pe care l-ati cerut in rugaciunile facute azi la aceasta solemnitate, aveti si ajutorul celorlalti ierarhi, in frunte cu Prea Fericitul Patriarh Teoctist si cu Inalt Prea Sfintitul Antonie, indrumatorul spiritual al Mitropoliei Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului.

Veniti aici cu o frumoasa cultura teologica, dobandita in scoala de mare prestigiu care este Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" din Sibiu, si continuata la alte scoli teologice din locurile in care si-a trait viata ca om, a propovaduit si a suferit moartea pe cruce insusi Iisus Hristos. Cu o bogata zestre spirituala dobandita in casa parinteasca, in "Ierusalimul" ortodoxiei transilvanene si in Ierusalimul istoric, sunteti chemat acum sa carmuiti o eparhie noua, care dorim sa se integreze in spiritualitatea specifica ortodoxiei ardelene, spiritualitate care poarta pecetea viguroasa si mereu creatoare a marelui Mitropolit Andrei Saguna. Sunteti chemat sa puneti in valoare bogata mostenire a unor patrioti, legati cu intreaga lor fiinta de traditiile noastre stramosesti, intre care as aminti pe primul patriarh al Romaniei, Miron Cristea, originar din Toplita Harghitei, patriot cu rosturi de seama in realizarea unitatii statale din 1918, si pe Mitropolitul carturar Nicolae Colan, originar din Araciul Covasnei, care a ramas alaturi de pastoritii sai in anii de grea cumpana 1940-1944.

Dezvoltand frumoasele traditii de lupta pentru unitatea nationala si unitatea bisericeasca, raspunzand cerintelor actuale ale societatii romanesti, suntem incredintati ca Veti sti sa indrumati intreaga lucrare a clerului si credinciosilor ce Va sunt incredintati spre pastorire spirituala. Suntem convinsi ca veti ramane credincios spiritului ortodoxiei transilvanene, care a inteles intotdeauna sa conlucreze cu clerul si credinciosii altor culte si nationalitati, straduindu-Va ca duhul pacii si al bunei intelegeri sa fie mereu activ. Suntem convinsi ca Veti pastra cu sfintenie monumentele istorice si bisericesti, care constituie marturii graitoare privind nu numai viata bisericeasca a romanilor autohtoni, ci si despre permanenta lor pe aceste meleaguri pitoresti, despre puterea creatoare a inaintasilor nostri (…).

Incepandu-Va pastorirea, in acest moment de mare importanta pentru Biserica Ortodoxa Romana, Guvernul Romaniei va asigura si in continuare de intregul sau sprijin, urandu-Va tuturor - clericilor si credinciosilor acestei Episcopii, ai intregii noaste Biserici nationale - pace si bunastare, sanatate si impliniri duhovnicesti. Intru multi si fericiti ani!".

La Sfanta Liturghie arhiereasca au mai participat: decanii Facultatilor de Teologie Ortodoxa, directori de seminarii teologice, prefectii, presedintii de consilii judetene si conducatorii unor institutii judetene din Transilvania si din judetele vecine de peste Carpati, Misu Negritoiu si Ioan Oancea, consilieri prezidentiali, Valer Dorneanu, ministru pentru relatia cu Parlamentul, Gheorghe Vladutescu, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, secretari de stat si conducatori ai unor institutii centrale, parlamentari, presedinti de partide politice, reprezentanti ai cultelor din zona si ai mass-media locale si centrale. Sub privirile intregii multimi de credinciosi, pe fetele carora se putea citi bucuria, satisfactia implinirii pentru lucrarea savarsita, soborul de ierarhi, in frunte cu cei doi patriarhi, s-au indreptat, conducand pe P.S. Parinte Episcop Ioan, la noua resedinta episcopala, impartasind credinciosilor binecuvantari pe tot parcursul drumului facut.

S-a incheiat astfel o mare sarbatoare pentru romanii din noua Eparhie si pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana, cu speranta ca pastorirea Prea Sfintitului Ioan va fi cu roade bogate in ogorul credintei strabune, pastrata cu jertfe pe aceste minunate plaiuri transilvane. Evenimentul a fost transmis in direct la Radio Romania Actualitati si Televiziunea Romana, si a avut un larg ecou in presa bisericeasca si laica. Pe adresa vladicului Ioan au sosit mai multe mesaje de felicitare si urari de succes. In telegrama I.P.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, se spune: "Motive mai presus de vointa Noastra ne face sa regretam ca nu va putem fi alaturi la acest important moment din viata Prea Sfintiei Voastre, intronizarea ca Intaistatator al nou infiintate Episcopii a Covasnei si Harghitei. Aveti misiunea nobila de a sluji in ecumenia iubirii si de a apara dreapta credinta, pavaza a unitatii de neam si de glie strabuna. Rugam pe Bunul Dumnezeu sa Va harazeasca bucuria izbanzii in pace si sanatate. Fratesti imbratisari si doriri de bine".

Ministrul Justitiei, Gabriel Iosif Chiuzbaian, spunea "imi exprim convingerea ca romanii din judetele Covasna si Harghita, indiferent de nuanta lor confesionala vor gasi in Sfanta Biserica pe care o slujiti, ca si in persoana Prea Sfintiei Voastre, un simbol al unirii fratesti. Multi dintre ei stiu bine, iar daca nu stiu trebuie sa inteleaga, ca unirea in credinta in Dumnezeu a fost din totdeauna si va fi si de aici inainte principala garantie a pastrarii si consolidarii radacinilor neamului romanesc pe aceste binecuvantate meleaguri strabune".

Liviu Doru Bindea, prefectul judetului Maramures, a tinut sa sublinieze: "Instalarea in scaunul episcopal al celui dintai episcop ortodox ales in fruntea noii Episcopii Ortodoxe a Covasnei si Harghitei constituie pentru toti romanii din aceste stravechi pamanturi romanesti, cat si pentru noi, romanii din intreaga tara, un eveniment de o importanta fundamentala. Nu avem multumire mai mare decat aceea de a ne exprima gratitudinea fata de ligile, fundatiile si asociatiile cultural-crestine romanesti din judetele Covasna si Harghita. Alaturandu-ne multimilor prezente, venite din toate colturile tarii, in numele maramuresenilor avem placerea si bucuria sa exprimam Prea Sfintiei Sale Ioan Selejan traditionala urare: "Sa traiti intru multi ani, stapane!".

Pentru a-si exprima reflectiile legate de acest eveniment, academicianul Augustin Buzura a scris un eseu, pe care l-a inceput cu cuvintele psalmistului "Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste" (Ps. 50), astfel: "Momentul inagurarii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei este un moment al comunitatii ortodoxe de pe aceste meleaguri, dar el, inainte de toate, este prilejul de cer cetare interioara al fiecaruia in a gasi calea cea dreapta. O
asemenea cercetare, animata de smerenie dar si de fericirea credintei intru Dumnezeu, se impune a fi facuta de toti, fie ei romani sau maghiari, germani sau tigani. Cati o vor face? Cati sunt gata sa o faca?(…). Infiintarea unei episcopii, dincolo de solemnitatea momentului, consfinteste intotdeauna o stare de fapt, o tendinta sau o calitate perena a Bisericii, legata si de o activitate misionara, dar si de o anume nevoie de a institutionaliza structura Bisericii ortodoxe din judetele Harghita si Covasna. Episcopia din Miercurea-Ciuc are insa si o semnificatie care trece din planul strict confesional in cel al traditiei, al spiritului national, vazut si acesta intr-o oglinda rasturnata, tocmai pentru a se obtine o definitie cat mai exacta.

Intr-o Transilvanie in care 2000 de ani romanii ortodocsi au stiut a convietui cu neamurile pe care istoria le-a pus in preajma, intr-o Transilvanie in care s-au aflat laolalta catolici, protestanti, dar si alte religii, ca sa nu mai vorbim de nuantele acestora, orice demers pus sub semnul pildei de daruire prin dragoste a Mantuitorului este o punte. Si Episcopia Covasnei si Harghitei devine o asemenea punte, intr-un timp in care, din nefericire, nu putini sunt aceia care starnesc valurile unei furtuni imaginare, dar uneori reusesc sa si le provoace cu adevarat. Si din nou, afirmam ca aceasta episcopie noua din inima tarii are, poate, una din cele mai grele misiuni in a gasi caile cele mai largi sau mai inguste prin care, cu credinta si cu respectul valorilor pamantului stramosesc, sa se puna pace buna si trainica intre locuitorii acestor meleaguri, cu respectul credintei fiecaruia, cu respectul culturii fiecaruia si mai ales cu respectul unei istorii adevarate care, nu odata, i-a gasit infratiti in lupta impotriva invaziilor pagane sau impotriva asupritorilor fara mila.

Harghita si Covasna, o zona in care prea adesea mainilor intinse prieteneste li s-au intors spatele, prea adesea sinceritatea unor asemenea demersuri a fost doar conjucturala, pusa sub semnul unui politicianism ieftin si mai ales lipsit de buna credinta. Credinta cea buna, crestina, la noi are, iata, astazi o noua poarta, o noua punte catre lume si catre cea dinlauntru si catre cea din afara, pentru ca acesta este rolul unei zidiri spirituale, ca cea episcopala de astazi, de a contribui la pacea lumii, sub semnul Mantuitorului Iisus Hristos, sub semnul adevarurilor biblice, care astazi, la fine de mileniu ca si pe parcursul Aceste mesaje pline de intelepciune, care au menirea sa clarifice cu atata limpezime rolul si rosturile binecuvantate ale noi episcopii, au continuat si in anii care au urmat infiintarii ei. Din multitudinea lor, este revelator si cel al I.P.S. Antonie Plamadeala, Mitropolitul Ardealului, Crisanei si Maramuresului, transmis P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei, in 25 septembrie 1996: "Episcopia de Covasna si Harghita s-a nascut intr-un fel si din gandul meu, desi aceasta n-a fost altceva decat surprinderea si concentrarea intr-un fapt a unui gand colectiv al transilvanenilor si, in mod special, al celor din zona Covasnei si Harghitei. Episcopia a fost menita, si menirea ei si-o implineste si astazi, sa raspunda nevoilor spirituale ale romanilor dintr-o zona romaneasca cazuta prada furtunilor deznationalizarii. Ea s-a dovedit a fi ortodocsi din zona spre folosul lor sufletesc si in nici un caz n-a avut in vedere orientarea impotriva cuiva. Este menirea ei sa redescopere si sa puna in valoare trecutul romanesc al acestei zone, prin toate mijloacele posibile, religioase si culturale indeosebi. Este un fapt imbucurator acela ca zona pretuieste, descopera si mediatizeaza marile personalitati pe care le-a dat Bisericii si culturii romane din Transilvania si de pe tot pamantul romanesc. In aceasta privinta au merite deosebite Liga cultural-crestina "Andrei Saguna" si Centrul Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" din Sf. Gheorghe.

Primul episcop al Covasnei si Harghitei, P.S. Ioan Selejan, se integreaza in chip desavarsit in problemele eparhiei, in pastrarea trecutului ortodox si romanesc si, in desi scurta sa activitate, face zi de zi proba interesului fata de aceste realitati si fata de sufletele romanilor care tocmai aceasta asteapta de la Prea Sfintia Sa. Ii trimit un mesaj fratesc acum, la implinirea a doi ani de la instalarea sa, asigurandu-l de tot sprijinul si pretuirea mea personala si a Mitropoliei Transilvaniei. Dumnezeu sa-i faca parte de inca multi ani de pastorire in slujba idealurilor pe care si le-a propus si in slujba Bisericii stramosesti si a Neamului romanesc". Intr-un alt mesaj, transmis de aceasta data de preotii din judetul Harghita si de protopopul lor, Constantin Gane, in 25 septembrie 2001, se spune urmatoarele: "Iata-ne ajunsi la implinirea a sapte ani de cand ne arhipastoriti. Ati ramas pentru noi acelasi ierarh tanar, care se bucura de binemeritata prestanta, albit deja de valurile si vanturile vietii, cu roade bogate infaptuite. Cu faruri de lumina ortodoxe, nou inaltate (Izvoru Muresului, Fagetel, Sita Buzaului, Valea Mare, Gura Izvorului-Secu etc), biserici nou tarnosite, iar altele reparate, cu zeci de preoti tineri hirotoniti si alte multe realizari… Va uram sa infaptuim, impreuna cu Prea Sfintia Voastra, aici, in mijloc de tara, un "coltisor de rai" al pacii si intelegerii intre frati - pentru ca toti suntem copiii aceluiasi Tata ceresc si frati intre noi".

Infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei inseamna, pe de o parte, implinirea unei vechi dorinte a credinciosilor ortodocsi din acest minunat tinut romanesc, iar pe de alta parte, punerea temeliei unei institutii fundamentale pentru pastrarea si afirmarea identitatii confesionale, lingvistice si culturale a romanilor de aici. Ea a fost gandita sa vina in sprijinul romanilor ortodocsi din cele doua judete. Eparhia ar fi fost bine daca era infiintata mai demult, si anume imediat dupa Marea Unire de la 1918, cand exista un context favorabil pentru inchegarea unei structuri ecleziale a romanilor din estul Transilvaniei.

Unele semne ale biruintei din acesti primi ani sunt vizibile la tot pasul, altele urmand a fi scoase la iveala in viitor. Multe din roadele a ceea ce astazi se seamana intr-o lucrare providentiala ce priveste noua eparhie, vor fi culese de generatiile viitoare. Daca pana la aparitia Episcopiei, comunitatea romaneasca din zona era perceputa ca fiind faramitata, abandonata, timorata, incepand cu urcarea in scaunul vladicesc a P.S. Ioan Selejan, romanii din aceasta parte de tara au un intaistatator in jurul caruia isi randuiesc viata religioasa, culturala si civica. In acesti ani, Episcopia si-a castigat un binemeritat prestigiu. Dovada acestui fapt o constituie pretuirea de care se bucura P.S. Ioan din partea reprezentantilor autoritatilor locale si centrale de stat - parlamentari, ministri si alti demnitari de stat, prefecti, primari, oameni de cultura si stiinta din tara si din afara hotarelor ei. Precum odinioara domnii tarii gaseau sfat la adapostul Bisericii, astazi multi lideri ai vietii publice din Romania fac acelasi lucru, trecand cu incredere si respect poarta vesnic deschisa a Episcopiei Covasnei si Harghitei. Episcopia reprezinta un factor de coeziune a relatiilor dintre institutiile descentralizate din cele doua judete. In raporturile avute cu autoritatile publice centrale de stat, Episcopia a dovedit echidistanta fata de toate guvernele, promovand cu fiecare in parte interesele credinciosilor ortodocsi. Un rol pozitiv si benefic il dovedeste in detensionarea relatiilor interetnice prin relatiile bune pe care le intretine cu reprezentantii celorlalte confesiuni si cei ai administratiei locale.

In acest context, este relevanta contributia P.S. Ioan Selejan la depasirea situatiei dramatice prin care a trecut tara la inceputul anului 1999, prin prezenta sa in delegatia guvernamentala care a negociat "Pacea de la Cozia". De la Patriarhul Miron Cristea, era prima data cand un inalt ierarh al Bisericii Ortodoxe a fost direct implicat in destinul tarii, intr-un moment deosebit de tensionat. S-a reinnodat si in acest fel traditia si s-a scris o fila insemnata din istoria tarii, cu participarea celei mai mari personalitati contemporane a romanilor din Covasna si Harghita, Biserica Ortodoxa Romana fiind pusa la loc de cinste. La 1 Decembrie 2000, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, prin decret prezidential, presedintele Romaniei "Dorind a rasplati meritele deosebite ale P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei, pentru slujirea cu cinste, evlavie si dragoste de oameni a Cuvantului lui Dumnezeu, de Ziua Nationala a Romaniei confera Ordinul National "Serviciul Credincios" in gradul de Comandor".

Menirea noii Episcopii ca factor de pace si buna intelegere intre toti locuitorii zonei, dar si ca institutie fundamentala pentru pastrarea identitatii romanilor traitori in cele doua judete, este relevata si de vizitarea noii eparhii de catre presedintii Romaniei, Ion Iliescu si Emil Constantinescu, si de mai multi consilieri prezidentiali; prim ministri ai Guvernului Romaniei, Radu Vasile si Adrian Nastase si de un mare numar de ministri (numai in anul 2001 au fost oaspetii P.S. Ioan ministrii Razvan Teodorescu, Ecaterina Andronescu, Vasile Dancu, Octav Cosmanca, Ilie Sarbu, Marian Sarbu, Daniela Bartos, Ioan Mircea Pascu, Silvia Ciornei, Ioan Rus, Serban Mihailescu), presedintele Camerei Deputatilor a Parlamentului Romaniei, Valer Dorneanu, vicepresedinti ai Senatului si Camerei Deputatilor si foarte multi parlamentari, precum si lideri ai partidelor politice romanesti: Petre Roman, Teodor Stolojan, Mircea Ciumara, Gheorghe Funar, Teodor Melescanu, Varujan Vosganian s.a; ambasadori, oameni de cultura si stiinta, publicisti si multi altii.

In perioada care a trecut de la infiintarea Episcopiei, P.S. Ioan a reprezentat Biserica Ortodoxa Romana la mai multe reuniuni internationale, eclesiastice si laice, si a participat ca reprezentant al P.F. Parinte Patriarh Teoctist la unele evenimente din viata bisericilor crestine surori. In anii 1998 si 2000, Eparhia Covasnai si Harghitei a avut bucuria de a-l primi pe P.F. Parinte Patriarh Teoctist. Prima vizita a P.F. Sale a fost prilejuita de participarea la hramul manastirii "Sfantul Prooroc Ilie" din Toplita, ctitorie a patriarhului Miron Cristea, si marcarea in cadrul Zilelor "Miron Cristea" a 60 de ani de la trecerea la cele vesnice a primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, nascut pe aceste meleaguri. A doua vizita a fost prilejuita de un alt moment important al vietii bisericesti din Eparhie. Este vorba de sfintirea manastirii cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" de la Izvoru Muresului.

In timpul vizitei pastorale, P.F. Sa a cercetat mai multe biserici si manastiri din cadrul Eparhiei, a avut intalniri cu numerosi credinciosi si cu participantii la cursurile Universitatii de Vara de la Izvoru Muresului, purtand un rodnic dialog pe tema "Europa si Ortodoxia". Au fost, toate acestea, prilej de mare mangaiere si de speranta pentru credinciosii romani din Eparhie. Primii ani de activitate a Episcopiei, sunt dominati de multitudinea greutatilor intampinate. Toate inceputurile sunt grele, dar intemeierea noii Episcopii s-a facut in conditii care ne amintesc de organizarea primelor comunitati crestine. Inainte de a se ingriji de cele trebuincioase vietii la resedinta eparhiala, Episcopul Ioan, asemenea ierarhilor carturari din trecut, inca din primele zile de arhipastorire a intervenit pentru obtinerea de locuri la Facultatile si Seminarele teologice din tara pentru tinerii din partile locului. S-a intervenit pe langa guvern pentru obtinerea de locuri separate la Seminarul si Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti. In afara de aceste locuri, in fiecare an, un numar de tineri din zona se inscriu la institutiile de invatamant teologic din Sibiu, Ramnicu Valcea, Pitesti, Targoviste, Alba Iulia etc. In acesti ani s-a infiintat o sectie de teologie-filologie la Liceul Pedagogic din Toplita. Demersul urmarea ocuparea parohiilor vacante, dar avea in vedere si o strategie pe termen lung, de inlocuire in timp a preotilor care nu erau originari de pe aceste meleaguri, raspunzandu-se astfel uneia din cele mai stringente prioritati - lipsa preotilor intr-un mare numar de parohii.

Numeroasele comunitati ortodoxe vaduvite de multi ani de pastorii lor sufletesti l-au determinat pe P.S. Ioan sa hirotoneasca un numar important de tineri preoti, unii dintre ei aflandu-se inca pe bancile facultatilor. Bun cunoscator al realitatilor fiecarei parohii si al greutatilor cu care se confrunta preotii si familiile lor, P.S. Ioan este un adevarat parinte. Nenumaratele drumuri pe care "le-a batut" la Presedentie, Guvern, Parlament si alte autoritati centrale, contactele cu importante personalitati ale vietii publice, au inlesnit solutionarea multor probleme de larg interes obstesc, precum salarizarea clerului si a personalului neclerical. Una din marile probleme din Eparhie, nesolutionata de ani de zile, a constituit-o lipsa mijloacelor financiare pentru acordarea unui salariu decent personalului bisericesc. In acest sens, P.S. Ioan a constientizat dimensiunile si importanta acestei realitati si a reusit sa convinga autoritatile publice centrale abilitate sa adopte un act normativ care asigura salariul pentru 250 de posturi ocupate de personal neclerical. In paralel, este avut in vedere faptul important al asigurarii unei baze materiale in vederea obtinerii de mijloace financiare necesare intretinerii si functionarii Episcopiei.

Pe langa rezolvarea acestei chestiuni, esentiale pentru conditia sociala a preotilor si personalului laic, mai ales a celor din parohiile cu putini credinciosi, Episcopul Ioan s-a implicat in mod direct in asigurarea celor necesare familiile tinerilor preoti (de la locuri de munca pentru preotese si refacerea caselor parohiale, pana la aprovizionarea cu lemne de foc si alimente). Pornind de la situatia mostenita, s-a acordat importanta cuvenita activitatilor menite sa duca la perfectionarea clerului. Din initiativa Prea Sfintitului, conferintele preotesti s-au tinut in parohii, cu participarea credinciosilor locali, a celor din comunele invecinate si a reprezentantilor mass media. Conferinta din toamna anului 2000 a dezbatut tema: "2000 de ani de crestinism in spatiul romanesc" (privire retrospectiva a istoriei Bisericii romanesti). La aceasta conferinta au fost convocati preotii din intreaga Eparhie, cantaretii, muzeo grafii, supraveghetorii de muzeu, tot personalul angajat al acestei Eparhii. S-a facut o trecere in revista a istoriei Bisericii noastre Ortodoxe, la acest sfarsit de mileniu II, evidentiindu-se aspecte ale vietii bisericesti din cele doua judete, cu durerile si ranile intamplate in decursul istoriei, dar si cu izbanzile durabile inregistrate. Cu acest prilej, s-a considerat ca una din realizarile importante ale Bisericii Ortodoxe Romane a fost infiintarea, la acest sfarsit de mileniu (1994), a unei eparhii pentru romanii traitori in aceste meleaguri. In cuvantul sau de final, P.S. Episcop Ioan a adus un omagiu inaintasilor nostri, indemnandu-i pe cei prezenti la sporirea activitatii pastoral- misionare si sociale, la o mai buna cooperare intre preoti si mireni, intre Consiliile si Comitetele Parohiale, in vederea conjugarii activitatii pastorale.

Constienti de menirea lor in aceste locuri si timpuri, preotii din zona se straduiesc ca prin activitatea lor sa raspunda provocarilor contemporane. Conform randuielilor bisericesti, ei isi desavarsesc pregatirea in cadrul unor cursuri post universitare, in urma carora sunt promovati in grade profesionale corespunzatoare. In parohiile din eparhie sunt preoti cu studii aprofundate de teologie, cu studii teologice dublate de studii superioare tehnice, juridice, filologice etc. Toti au fost stimulati sa intocmeasca monografii locale si sa colaboreze cu articole si studii la ziarele locale si la revistele de specialitate. Au fost de asemenea permanent indrumati la o buna activitate pastoral-misionara, la intretinerea unei atmosfere care sa permita un climat de buna convietuire si pace cu cei de alte etnii si confesiuni. Aplicand invatatura crestina, dupa care "daruind, vei dobandi", parohiile ortodoxe din eparhie, din putinul lor, la indemnul P.S. Ioan, au intins o mana de ajutor fratilor crestini aflati in suferinta, in urma unor calamitati naturale si a altor asemenea evenimente.

In vederea perfectionarii profesionale, preotii isi continua pregatirea in mod individual, documentandu-se din lucrari de specialitate si din diferite publicatii la care sunt abonati. Eparhia a fost impartita in mai multe centre de slujire, formate dintr-un numar de cinci-sase parohii, unde preotii savarsesc ierurgii, Sfantul Maslu etc., in perioada posturilor sau in alte ocazii, conform traditiilor locale. Predicile preotilor se adreseaza nu numai credinciosului de rand, ci si intelectualului. Acest fapt ii obliga sa se pregateasca cat mai temeinic si sa-si adapteze predica pentru a fi pe intelesul tuturor in transmiterea mesajului biblic. Preotii din mai multe parohii sunt implicati in formarea unor grupuri corale, de colindatori si de reactivarea traditiilor pe cale de disparitie. Cu prilejul sfintirii unor biserici, preotii parohi si principalii lor colaboratori din mai multe parohii au primit distinctii.

In rezolvarea problemelor curente si de perspectiva ale eparhiei, P.S. Ioan este sprijinit de membrii Adunarii eparhiale, ai Consiliului Eparhial, ai Permanentei, si de intreg aparatul administrativ. Dupa expirarea mandatului primei Adunari eparhiale (din 1994), in mai 1998 a fost aleasa cea de-a doua Adunare eparhiala, in urmatoarea componenta: preoti - Gheorghe Ratulea, Constantin Gane, Grigore Vizoli, Ioan Maciuca, Ilie Pintea, Dumitru Apostol, Stefan Nitu, Ioan Tamas, Petru Galanton, Florin Tohaneanu; mireni - Gheorghe Ungureanu, Ioan Boros, Gheorghe Baciu, Ioan Banucu, Gheorghe Tatu, Dorel Pacurar, Dumitru , Nicolae Cucu, Ioan Roman, Ioan Solomon, Nicolae Niga, Ioan Lacatusu, Dorel Lungu, Mihai Breazu, Gheorghe Chiper. Consiliul eparhial este format din: Ioan Lacatusu, Dorel Lungu, Ioan Solomon, Nicolae Niga, Mihail Breazu, Gheorghe Chiper, Constantin Gane, Gheorghe Ratulea si Florin Tohaneanu. Consistoriul eparhial , condus de arhimandritul Mihail Goia, mai cuprinde preotii Cornel Bujoreanu, Gheorghe Baila, Viorel Mihoc si Vasile Bogdan. Pentru legislatura 1998-2002, in Adunarea Nationala Bisericeasca, din partea Episcopiei Covasnei si Harghitei, au fost alesi pr. protopop Constantin Gane, ec. Nicolae Niga si prof. Ioan Lacatusu.

Activitatea Centrului Eparhial este condusa de P.S. Ioan, impreuna cu parintii consilieri, contabilitatea si personalul angajat. Permanenta si Consiliul Eparhial sunt cele doua organisme care dezbat, impreuna cu Ierarhul, cele mai importante probleme ale Eparhiei. Cele doua protopopiate - Miercurea-Ciuc si Sfantu Gheorghe - au reusit sa adune in jurul lor preotimea din cele doua judete, organizand si indrumand activitatile din parohii, fiind un factor de sprijin a ierarhului locului. De-a lungul timpului, cei doi protopopi au manifestat o permanenta implicare in problemele specifice cu care se confrunta preotii din parohii. Activitatea de indrumare a fost necesara, tinand seama de faptul ca o mare parte a preotilor hirotoniti de P.S. Ioan sunt tineri fara experienta in misiunea pastorala din comunitatile multietnice, in care credinciosii ortodocsi sunt numeric minoritari. In acesti ani, vechea cladire a protopopiatului din Sfantu Gheorghe a fost reparata, iar la Miercurea-Ciuc protopopiatul a fost amenajat in spatiile centrului eparhial. Cei doi protopopi, preotii Gheorghe Ratulea si Constantin Gane, asigura constant indrumarea si controlul preotilor, vizitand de mai multe ori pe an parohiile lor. Au fost gestionate in mod corespunzator problemele financiare, inclusiv cele privind salarizarea preotilor, strangerea Fondului Central Misionar, distribuirea calendarelor, a publicatiilor religioase, a obiectelor de colportaj bisericesc etc. Cu ocazia conferintelor preotesti, protopopii sustin referate, conferinte pe teme de actualitate privind rolul Bisericii in viata societatii contemporane. De asemenea, se ingrijesc de participarea la slujble religioase din parohii si, indeosebi, de organizarea sfintei taine a maslului de obste, cu participarea preotilor dintr-un grup de parohii invecinate. Atat in Grai romanesc - Foaia de spiritualitate ortodoxa a Covasnei si Harghitei, cat si in alte publicatii laice si bisericesti, sunt articole ce poarta semnatura celor doi protopopi, ce dovedesc si o prezenta activa cu ocazia principalelor sarbatori si evnimente locale si nationale.

Starea dramatica a majoritatii lacasurilor de cult ortodox, cunoscuta publicului din intreaga tara prin intermediul unui impresionant film documentar de televiziune, l-a determinat pe P. S. Ioan sa contureze o strategie lucida, cu prioritati clare. Dumnezeu a randuit ca primul episcop al romanilor din Covasna si Harghita sa fie un cunoscut si recunoscut ctitor si constructor de asezaminte bisericesti. Mai putin cunoscuta este insa lipsa totala a mijloacelor financiare necesare refacerii si construirii bisericilor din Eparhie. Meritul P.S. Ioan este cu atat mai mare cu cat a stiut ca, in aceste vremuri grele pentru tara, sa gaseasca resursele necesare acestei actiuni de mare amploare. Reinnodand solidaritatea crestineasca si romaneasca, s-a reusit ca putinele fonduri bugetare primite sa fie completate prin contributia unor oameni generosi, a unor societati si institutii din intreg spatiul romanesc. Graitoare este, in acest sens, actiunea de mari proportii si cu rezultate pe masura, intreprinsa de ziarul Adevarul pentru sprijinirea bisericilor romanesti din Covasna si Harghita.

S-a inceput cu ranile cele mai adanci: biserici ruinate, cu altare strajuite de copaci (Doboseni, Herculian, Belin, Petec), cu naosul transformat in depozit de gunoi (din sfantul locas de la Herculian - devenit rampa de gunoaie a satului, azi fara credinciosi romani, s-au evacuat opt camioane de gunoaie. S-a continuat cu repararea, renovarea si conservarea bisericilor existente si inaltarea altora noi. Ca un iscusit doctor ce-si viziteaza bolnavul pana cand acesta se insanatoseste, P.S. Ioan si-a cercetat cele peste o suta de santiere risipite pe intreg cuprinsul eparhiei, de la Tulghes, la Sita Buzaului si de la Baraolt, la Fagetel, parcurgand zilnic, sute de kilometri. In fiecare loc, s-au gasit modalitatile cele mai potrivite pentru intocmirea proiectelor, desfasurarea lucrarilor de constructie, aprovizionarea cu materiale, asigurarea celor mai priceputi mesteri constructori si a celor mai potriviti pictori. Nu putine au fost cazurile cand Episcopul a condus direct santierele, de dimineata pana noaptea tarziu, pe vreme buna sau rea. Fiecare an din perioada 1994-2001 a insemnat inca o etapa spre finalizarea amplei actiuni de constructii si reparatii de biserici si case parohiale, initiata si infaptuita cu consecventa, exigenta, competenta si profesionalism, completate cu multa truda si inalta jertfa de P.S. Ioan Selejan. Pentru cele peste 120 de santiere deschise, fondurile au fost asigurate de Centrul Eparhial al Episcopiei si cele obtinute de la Bugetul de Stat si generosi ctitori si sponsori.

Din aceste fonduri s-au construit si se afla in constructie biserici noi in parohiile: Arcus, Acris, Sfantu Gheorghe, Lunca Ozunului, Vagani, Calimanel, Platonesti, Comandau, Zencani, Toplita-Vale, Borsec, Intorsura Buzaului, Lunca Marcusului, Targu Secuiesc, Covasna-Voinesti, Filpea, Vlahita, Zagon, Chilieni, capela mortuara din Sfantu Gheorghe, capele ortodoxe in garnizoanele militare Miercurea-Ciuc si Sfantu Gheorghe, la Penitenciarul din Miercurea-Ciuc etc. Aceleasi lucrari intense de constructie, pictura si amenajari au fost efectuate si la manastirile Izvoru Muresului, Fagetel, Valea Mare, Sita Buzaului, Marcus, Moglanesti, Toplita, schitul Dumbravioara, schitul Gura Izvorului-Secu. In aceeasi perioada au fost recladite, pe vechile ruine, bisericile din Doboseni, Herculian si Petecu. S-au facut lucrari de pictura la bisericile din Aita Mare, Aita Medie, Covasna, Lunca Ozunului, Fagetel, Hodosa, Platonesti, Valea Mare, Ojdula, Calimanel, si au inceput la biserica din Zabala.

Au continuat si s-au finalizat lucrarile de reparatii la 60 de biserici. De aceeasi atentie s-au bucurat si casele parohiale. In parohiile Corbu, Gheorgheni I, Livezi, Bradet, Tulghes si Praid se construiesc case noi, iar lucrari de reparatii s-au executat la alte peste 50 de case parohiale, precum si lucrari de amenajari in incinte, constructii anexe, cimitire, imprejmuiri, achizitionari de terenuri. Dupa toate problemele avute cu autoritatile locale din Vlahita, s-a reusit cumpararea unei case cu ajutorul financiar al unor credinciosi din tara, in care s-a amenajat o capela ortodoxa. Evenimentul in sine a constituit o izbanda intrucat, dupa multe incercari, s-a reusit ca aceasta localitate, cu un nume deosebit pentru romanitatea zonei, sa aiba o capela in care cei aproape 80 de credinciosi sa se poata ruga lui Dumnezeu. De mentionat este si faptul ca cea mai apropiata biserica ortodoxa de aceasta localitate se afla la aproximativ 25 km. Impreuna cu asociatiile cultural-crestine, au fost ridicate troite pe locul bisericilor ortodoxe daramate in toamna anului 1940 in localitatile Capeni, Reci si Varghis.

Ostenelile gospodaresti pentru buna chivernisire si sporire a dotarilor Episcopiei, prin demersurile Prea Sfintitului Ioan, s-au concretizat in: achizitionarea fostul sediu al Bancii Romane de Dezvoltare din Sfantu Gheorghe, transformat in Centrul Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", a fostei Cantine "Oltul" si a vechiului sediu al Bancii Comerciale Romane din Miercurea-Ciuc, a locuintei prefectului judetului Ciuc din perioada interbelica, Valeriu Otetea (unde s-a amenajat Centrul Cultural "Miron Cristea", care va adaposti si filiala Harghita a Muzeului Carpatilor Rasariteni), precum si in cumpararea Sectorului Mecanic din Miercurea- Ciuc, in spatiile caruia functioneaza o intreprindere de confectii, in care lucreaza peste 200 de muncitoare, de etnie romana si maghiara, si a mai multor masini si utilaje necesare santierelor de constructii proprii. In buna traditie saguniana, P.S. Ioan s-a preocupat de sporirea avutului Eparhiei si asigurarea surselor aducatoare de venituri, prin achizitionarea si a unor noi spatii comerciale in centrul municipiului Miercurea- Ciuc, a unor imobile si terenuri din cuprinsul Eparhiei. De asemenea, P.S. Ioan a intervenit si intervine constant la conducerea statului in probleme ce tin de sprijinirea economicofinanciara a unor societati comerciale, institutii si localitati.

Om al timpului sau, P.S. Ioan si-a implinit misiunea fara a-si economisi timpul, energia si sanatatea, acordandu-si disponibilitatea generoasa oricand si oricui. In istoria Bisericii Ortodoxe locale, ceea ce s-a infaptuit in aceasta Eparhie, in doar 7 ani poate fi asemuit decat cu ceea ce s-a realizat in vremea Mitropolitului Andrei Saguna si in cea a Mitropolitului Nicolae Balan, respectiv in perioada interbelica. Este drept ca episcopul are astazi barba albita, ca in acest timp a "prapadit" cateva automobile si traieste permanent sub "teroarea" telefonului mobil, care suna neincetat.

Forta dinamica si innoitoare a Bisericii Ortodoxe si a dimensiunii ei sociale, izvorate din Evanghelie, se reflecta si prin revenirea ei in locuri de unde a fost izgonita timp de 50 de ani: scoala, cultura, armata, spitale, institutii de asistenta sociala, penitenciare s.a. Prin grija P. S. Ioan si a protopopilor din Miercurea-Ciuc si din Sfantu Gheorghe, in scolile din Eparhie, intr-o prima faza, s-au asigurat profesori de religie din randul preotilor si al unor persoane atasate de Biserica. In toate scolile generale si liceele romanesti din zona este asigurata predarea religiei. A devenit o obisnuinta ca la inceputul si sfarsitul anului scolar, prin grija Ierarhului, sa se acorde elevilor de la scolile romanesti ajutoare in valoare de mai multe sute de milioane lei. Totodata, au fost date importante ajutoare financiare si materiale mai multor gradinite, scoli, licee si spitale (reparatii, dotari, alimente, haine si rechizite indiferent de etnia celor ajutorati).

Pornind de la faptul ca Eparhia se afla intr-un amplu proces de refacere si zidire de noi lacasuri de cult, biserici, case parohiale si manastiri, P.S. Ioan a considerat util ca pe perioada vacantei de vara sa se efectueze reparatii la mai multe scoli din cele doua judete. Au fost momente de mare traire duhovniceasca si civica acolo unde, dupa binecuvantarea lucrarilor de reparatii la biserica din sat, s-a dat aceeasi binecuvantare la scoala din localitate. In cele doua garnizoane militare - Miercurea-Ciuc si Sfantu Gheorghe - au fost amenajate capele si numiti preoti militari. In penitenciarul din Miercurea-Ciuc s-a construit si a fost pictata o capela ortodoxa, la altarul careia slujeste, intarind sufleteste pe cei ce au atata nevoie de mangaiere si indreptare, un tanar ucenic al Prea Sfintitului Ioan. Activitatea duhovniceasca a preotului de aici este una din cele mai rodnice, aducand un spor de pace si intelegere in cadrul acestei unitati. Toate cele de trebuinta cultului sunt asigurate de Episcopie. Au fost organizate mai multe vizite la detinuti de catre preoti si au fost trimise grupuri de colindatori cu ocazia Sarbatorilor Nasterii Domnului.

Si celor aflati in suferinta fizica li s-a oferit posibilitatea asistentei duhovnicesti, prin preotul ortodox numit la Spitalul din Sfantu Gheorghe si prin serviciile religioase acordate de preotii din Miercurea-Ciuc. La celelalte spitale, asistenta religioasa pentru crestinii ortodocsi este asigurata de preotii pe raza carora se afla asezamintele spitalicesti sau orfelinatele. S-au organizat, la unele orfelinate, si ore de predare a religiei. Prin preotii de parohie si prin Centrul Eparhial s-au facut mai multe colecte pentru ajutorarea orfanilor.

Prin implicarea directa a P.S. Ioan, au fost deschise doua centre culturale la Sfantu Gheorghe si Miercurea-Ciuc. Dupa infiintarea, in 1996, a Centrului Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan din Sfantu Gheorghe, in anul 2001, la Miercurea-Ciuc, de Ziua Nationala a Romaniei, a fost inaugurat Centrul Cultural "Miron Cristea". Noua ctitorie de cultura si spiritualitate romaneasca a fost amenajata in locuinta prefectului roman din perioada interbelica al judetului Ciuc, Valeriu Otetea, recuperandu-se o noua casa romaneasca din Miercurea-Ciuc. Centrul gazduieste si sectia Harghita a Muzeului Carpatilor Rasariteni.

Obiectele de patrimoniu din cadrul Eparhiei sunt concentrate in doua centre:
manastirea "Sfantul Ilie" din Toplita si Centrul Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, impreuna cu Muzeul Spiritualitatii Romanesti de la Catedrala Ortodoxa din Sfantu Gheorghe. In institutiile amintite s-au constituit valoroase colectii de icoane pe lemn si pe sticla, carti religioase, obiecte liturgice si documente ce marturisesc despre continuitatea de locuire a romanilor pe aceste meleaguri si vechimea crestinismului lor.

Pastrarea bunurilor bisericesti, atat cele care fac parte din categoria monumentelor istorice, cat si cele zidite astazi, reprezinta o prioritate pentru P.S. Episcop Ioan si personalul bisericesc, orice institutie romaneasca are o importanta decisiva in pastrarea identitatii si spatiului spiritual romanesc. Dupa infiintarea Eparhiei, o preocupare majora a P.S. Ioan a constituit-o salvarea si conservarea patrimoniului bisericesc din cele doua judete. Astazi, cu exceptia a trei bisericimonument istoric, toate lacasurile de cult sunt reparate si restaurate, cu vechile rani vindecate, primindu-si credinciosii in vesminte frumoase si noi. In stransa unitate cu traditia culturala a Bisericii, din initiativa si cu binecuvantarea P.S. Ioan, la Centrul Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan se desfasoara o activitate de cercetare, valorificare si pastrare a marturiilor materiale si documentare ce atesta prezenta si dainuirea populatiei romanesti si a spiritualitatii ortodoxe in localitatile de pe cuprinsul eparhiei. Facilitand o colaborare benefica intre distinsi cercetatori din principalele centre culturale ale tarii, cu asociatiile si institutiile culturale din zona, in primul rand cu Centrul de Cultura Arcus si recent infiintatul Muzeu al Carpatilor Rasariteni, s-a reusit materializarea unor importante proiecte culturale, precum: Sesiunea nationala de comunicari stiintifice Romanii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, Cultura si Civilizatie (7 editii); editarea anuarului Angvstia; redactarea unor lucrari si studii de teologie, etnografie, sociologie si istorie locala. Punerea in valoare a trecutului romanesc din arcul intracarpatic a cuprins si descoperirea, mediatizarea si pretuirea marilor personalitati pe care le-au dat Bisericii si culturii romane tinuturile Covasnei si Harghitei: Miron Cristea, Nicolae Colan, Iustinian Teculescu, Veniamin Codru Taslauanu, Romulus Cioflec si altii. Centrul Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan a asigurat continuarea preocuparilor privind cercetarea fondului documentar si imbogatirea acestuia cu noi documente arhivistice si carti, dar si imbunatatirea dotarii cu calculatoare, organizate intr-o retea, si racordarea la Internet; participarea la activitatile din cadrul proiectului A.R.C.A., derulat de catre Secretariatului de Stat pentru Culte, avand ca tema "Diversitatea culturala si confesionala in format standardizat, pentru evidenta patrimoniului cultelor religioase din Romania"; si la proiectul "2000 de ani de crestinism - Ortodoxie si Ecumenism in arcul intracarpatic".

Cu sprijinul Ligii Cultural Crestine Andrei Saguna din Sfantu Gheorghe, a Fundatiilor Miron Cristea din Miercurea-Ciuc, Mihai Viteazul din Sfantu Gheorghe, "Iustinian Teculescu" din Covasna, al Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita, a Ligii Tineretului Ortodox Roman, au fost organizate numeroase manifestari culturale (simpozioane, conferinte, mese rotunde, universitati de vara, prelegeri duhovnicesti, pelerinaje etc.). Un fapt imbucurator este si participarea tinerilor din zona si din intreaga tara la multe din aceste manifestari, remarcandu-se prin amploare si semnificatii (marcarea a 80 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, pelerinaje la sfintiri si hramuri de biserici si manastiri, participarea la cursurile Universitatii de vara Izvoru Muresului - Fagetel).

S-a continuat impreuna cu asociatiile cultural-crestine romanesti din zona, organizarea unor manifestari devenite traditionale: Zilele "Sfantu Gheorghe", 1-2 mai; Zilele "Andrei Saguna", 2-3 iulie; Zilele "Miron Cristea", 19-21 iulie; Zilele "Nicolae Colan", 30 noiembrie-6 decembrie. Liga Tineretului Crestin Ortodox Roman, Filiala Sfantu Gheorghe, a organizat la Centrul Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, Festivalul duhovnicesc "Filocalia" (perioada Postului Mare 2000, 2001).

Un obiectiv al Episcopiei, al Centrului Eclesiastic de Documentare Mitropolit Nicoale Colan, l-a constituit implicarea in revitalizarea traditiilor romanesti in comunitatile locale (organizarea, impreuna cu asociatiile culturale si cu primariile locale, a unor manifestari precum: Nedeia Sanpetrului si Festivalul de colinde si obiceiuri "Craciunul la romani" la Sfantu Gheorghe si Miercurea Ciuc; Festivalul "Miorita" la Toplita; "Santilia" la Covasna, Zabala, Bretcu, Poiana Sarata; Ciobanasul si Festivalul Oualor rosii de Paste la Intorsura Buzaului s.a. Numai la Craciunul din anul 2001, pragul centrului eparhial din Miercurea Ciuc a fost pasit de peste 500
de colindatori din eparhie si din toata tara.

Infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei a determinat un proces de revigorare a comuniunii spirituale si solidaritatii credinciosilor romani din eparhie. An de an, la hramurile manastirilor din cele doua judete participa sute si mii de enoriasi din majoritatea parohiilor, precum si din judetele invecinate. Concomitent cu sarbatoarea hramurilor din parohii, se organizeaza si manifestari culturale traditionale ("Zilele localitatii", targuri, intreceri sportive, manifestari de agrement etc.). Au fost initiate pelerinaje la parohii de pe cuprinsul Eparhiei Covasnei si Harghitei, la hramurile manastirilor si bisericilor, cat si la manastiri din intreaga tara.

A fost facuta prezentarea istoricului parohiilor in presa bisericeasca si laica si marcarea implinirii unui numar de ani de la zidirea sau rezidirea unor biserici ortodoxe din eparhie. La Muzeul Spiritualitatii Romanesti de la Catedrala Ortodoxa din Sfantu Gheorghe au fost vernisate mai multe expozitii foto-documentare, de icoane si obiecte bisericesti, pe o gama diversificata de teme. Muzeografii Centrului au participat la sesiuni, simpozioane si dezbateri pe teme de cultura, spiritualitate romaneasca si convietuire interetnica. A fost sprijinita infiintarea si functionarea Corului "Ortodoxia" de la Catedrala din Sfantu Gheorghe si imprimarea unei casete audio cuprinzand colinde si cantece bizantine Sloboza-ne gazda-n casa, precum si a unor noi organizatii nonguvernamentale. Cu purtarea de grija a P.S. Ioan si sprijinul inspectorilor de specialitate, s-a realizat implicarea in perfectionarea invatamantului religios, atragerea tineretului la actiuni cu tematica moral-religioasa si nationala; organizarea de vizite si tinerea unor lectii de religie si istorie la Centrul Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" si la Muzeul Spiritualitatii Romanesti de la Catedrala din Sfantu Gheorghe.

In vederea realizarii unui CD privind cultura si spiritualitatea romanilor din sud-estul Transilvaniei, s-a inceput fotografierea si filmarea patrimoniului cultural-religios romanesc din eparhie. Au fost sprijinite activitatile Consiliilor Judetene Covasna si Harghita, ale societatii Cultului Eroilor. Muzeografii Centrului au mai participat la: intocmirea unor Scrisori deschise, Apeluri, Memorii, adresate de catre societatea civila romaneasca Parlamentului, Presedintelui si Guvernului Romaniei; organizarea unor lansari de carte; redactarea de articole si studii aparute in presa bisericeasca si laica; sustinerea unor conferinte si interviuri la radio, televiziune si presa scrisa; sprijinirea cercetarilor in vederea elaborarii unor lucrari de licenta, masterat si doctorat din domeniul stiintelor socio-umane, cu tematica din arealul sud-est transilvan; monitorizarea presei locale si redactarea unor replici la articole denigratoare sau monografii care prezentau denaturat istoria romanilor; intocmirea de recenzii si prezentari de lucrari privind istoria, cultura si spiritualitatea romaneasca din sudestul Transilvaniei; stabilirea si intretinerea unor legaturi cu romanii din romanitatea apropiata si diaspora, implicarea unor personalitati romanesti de peste hotare in problematica pastrarii identitatii nationale a romanilor din Covasna si Harghita; implicarea in pregatirea si desfasurarea mitingului de protest al romanilor, organizat de societatea civila in ziua de 13 aprilie 2000 la Sfantu Gheorghe, pentru afirmarea demnitatii nationale, asigurarea unor drepturi egale ale romanilor cu maghiarii si instaurarea unui climat de respect reciproc, intelegere si buna convietuire.

Odata incheiata aceasta prima etapa din viata eparhiei, in care s-a acordat prioritate vindecarii ranilor vechi si grave ale lacasurilor de cult si asigurarii pastorilor sufletesti in parohiile de mai multi ani vacante, P.S. Ioan si-a gasit ragazul sa intemeieze foaia de spiritualitate ortodoxa a Episcopiei Covasnei si Harghitei, Grai romanesc, ca o noua si necesara modalitate a Sfintei Eparhii de a-si implini binecuvantatele sale rosturi. Publicatia cuprinde rubrici cu tematica teologica, istorica si culturala, constituindu-se intr-o cronica mereu actuala. In cadrul Episcopiei noastre s-au tiparit urmatoarele: Pastorale ale P.S. Ioan, de Pasti si de Craciun; Grai romanesc, foaia de spiritualitate ortodoxa (cu aparitie trimestriala); Anuarul stiintific Angvstia, nr.1-6 ( fiecare numar cu aprox. 500 pagini), editat de Centrul Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" impreuna cu Muzeul Carpatilor Rasariteni;Foaia de cultura romaneasca intitulata Oituzul, impreuna cu Liga Cultural Crestina Andrei Saguna; Foaia de atitudine crestin-ortodoxa Predania, editata de Liga Tineretului Crestin Ortodox Roman, filiala Sfantu Gheorghe. Cele doua foi, Oituzul si Predania, apar lunar in cuprinsul cotidianului Cuvantul nou din Sfantu Gheorghe. Profesorii Ilie Sandru, Luminita Cornea, Violeta Patrunjel, Doina Dobrean, Petre Strachinaru, Ioan Lacatusu s.a., au redactat si publicat lucrari de istorie locala si monografii ale unor localitati, biserici (Dobarlau, Targu Secuiesc, Intorsura Buzaului, Bretcu, Tulghes, Subcetate s.a.) si personalitati nascute in zona (Miron Cristea, Nicolae Colan, Octavian C. Taslauanu, Romulus Cioflec, Aurel Nistor). In anul 2001, Episcopia Ordodoxa a Covasnei si Harghitei a infiintat Editura "Grai romanesc".

Om al rugaciunii, cu o experienta monastica dobandita de-a lungul anilor in cunoscutele manastiri din Oltenia si in Tara Sfanta, Episcopul Ioan a sustinut si sprijinit o inflorire a monahismului din curbura interioara a Carpatilor. Alaturi de "batrana" Manastire a Doamnei din Moglanesti-Toplita, de ctitoria primului Patriarh al Romaniei Miron Cristea, Manastirea "Sfantul Prooroc Ilie" din aceeasi localitate si de parasitul schit al Fagetelului, se afla in constructie manastirile din Marcus, Sita Buzaului si Valea Mare, toate din judetul Covasna, schitul Valea Toplitei si complexul manastiresc de la Izvoru Muresului, judetul Harghita. Cele noua centre monahale au fost inzestrate cu terenuri si paduri cumparate cu sprijinul financiar al Episcopiei. De mentionat ca aceste manastiri nu au primit nici un metru de pamant de la stat. S-a ajuns astfel, ca manastirea de la Fagetel sa detina in 2001 de la 1,2 ha la 26 ha, iar manastirea Izvoru Muresului de la 4 la 20 ha. Fiecare unitate monahala are un numar de vietuitori care sa-i permita desfasurarea in conditii bune a serviciului cultic. O parte din monahi urmeaza cursurile unor seminarii si facultati de teologie. Manastirile au devenit centre de pelerinaj, si de revigorare a vietii spirituale a Eparhiei.

In anul 1999 s-a finalizat un proiect initiat de P.S. Episcop Ioan, impreuna cu o fundatie de ajutor din Germania, prin aducerea in tara a unui aparat numit litotritor, in valoare de peste 10 miliarde lei. Aparatul a fost donat Spitalului Judetean din Miercurea-Ciuc - sectia de Urologie. Evenimentul a fost mediatizat atat in presa scrisa, cat si cea audiovizuala, locala si centrala. Pe langa beneficiile inregistrate in asigurarea gradului de sanatate pe care le va aduce acest aparat, atat romanilor cat si maghiarilor, sperantele se leaga si de realizarea unui punct de convergenta in normalizarea relatiilor interetnice din zona.

Infaptuirile din Eparhia Covasnei si Harghitei demonstreaza ca gandurile intemeietorilor au fost binecuvantate de Dumnezeu si ca, intr-adevar, infiintarea Episcopiei era necesara. Prezenta in scaunul episcopal a P.S Ioan Selejan reprezinta o garantie asupra faptului ca pastoratia sa, purtand pecetea proniei ceresti si este benefica pentru toti cei ce vietuiesc in aceasta parte de tara, indiferent de confesiunea, limba ori etnia lor. In acesti ani, Prea Sfintitul Ioan a beneficiat de sprijinul si colaborarea credinciosilor din eparhie si din intreg spatiul romanesc, a unor personalitati care s-au pus in slujba cauzei categoriile sociale, ce si-au dovedit prin fapte atasamentul si dragostea fata de Biserica stramoseasca de pe aceste meleaguri.

Pentru jertfelnicia lor au fost rasplatiti prin distinctii bisericesti o seama de personalitati. Au primit cea mai inalta distinctie din Biserica Ortodoxa Romana, "Crucea Patriarhala": Arhimandritul Mihail Goia, Preotii Protopopi Constantin Gane si Gheorghe Ratulea, preotul Filip Gavril si mirenii Valer Dorneanu, Mircea Dusa, Emil Farago si Ioan Lacatusu. Prin tot ceea ce s-a realizat in acesti primi ani de existenta a Episcopiei, Biserica s-a dovedit a fi spatiul spiritual care si-a asumat soarta romanilor din "aceste preafrumoase si preaplanse surori ale unei familii vechi, pre numele ei Romania",Covasna si Harghita. Acest adevar este temeiul pentru care "orice carmuire din fruntea tarii", alaturi de societatea civila romaneasca, trebuie sa sprijine permanent, concret si eficient Biserica, Scoala si Cultura, impreuna cu institutiile fundamentale ale statului roman din curbura interioara a Carpatilor.

Carti Ortodoxe

Cuprins