Armaseni


Armaseni

Satul Armaseni apartine comunei Ciucsangiorgiu si este situat in valea paraului Toplita, pe cursul superior al paraului Fisag, principalul afluent al Oltului, in sectiunea lui superioara, la o altitudine de 822 m si la 25 km de Miercurea Ciuc, pe DJ 123.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului s-au descoperit materiale preistorice: un topor de piatra gaurit, de forma amigdaloidala, cu muchia arcuita, apartinand culturii Cotofeni de la inceputul epocii bronzului. Tot aici se semnaleaza si un fragment dintr-un alt topor de piatra, probabil din aceeasi epoca. Biserica romano-catolica, o cladire gotica, se ridica pe fundamentele unei biserici romanice (sec. XIII).

Prima atestare documentara: 1567, Menessagh [Minesag].

Denumiri istorice romanesti: 1750, Minyes Ag; 1787, Menasch [Menas]; 1830, Merlasch [Merlas]; 1850, Menas [Menas]; 1854, Menesag.

In lustra din 1614 sunt pomeniti in Armaseni: Ioan Romanul (Olah Janos) - jeler, Toma Romanul (.omas Olah) si Ioan Romanul (Olah Janos) - slujitori.

Este atestat, inca din 1699, faptul ca satul Armaseni era filie la biserica ortodoxa din Ciucsangiorgiu.

Pentru actiunea lui temerara, iobagul Stefan Dano din Armaseni a fost implicat in miscarile rascoalei lui Horea in Secuime, in 1785.

Statistica demografica demonstreaza atat scaderea dramatica a numarului de romani cat si efectul nefast al Dictatului de la Viena asupra vietii nationale romanesti din aceasta localitate.

Existenta comunitatii romanesti si asimilarea ei in masa secuiasca romano-catolica o dovedesc si icoanele evanghelistilor, legendele acestora scrise in limba romana, cu caractere cirilice, suprapuse peste anuarul din biserica romanocatolica, precum si icoana lui Iisus Hristos, de traditie bizantina, in pofida faptului ca textul Cartii invatatoare scris pe versoul incoanei este in limba maghiara.

O casa din Armaseni a fost declarata monument in 1955, fiind construita la 1797, potrivit inscriptiei in limba latina, sapata pe o grinda, si provine dintr-o constructie anterioara din secolul al XVIII-lea de la care s-a recuperat pivnita in piatra cu bolta semicilindrica. Dupa unii cercetatori, tipologia casei apartine arhitecturii traditionale romanesti, asa cum arata similitudinile multiple cu alte case romanesti, oferite de studiile de specialitate.

Carti Ortodoxe

Cuprins