Filia


Filia

Satul Filia apartine comunei Bradut si este situat la capatul vaii Cormosului, la cateva sute de metri nord-est de Bradut, si la o altitudine de 510 m.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului Filia s-a descoperit un topor de piatra, cu muchea dreapta, apartinand culturii Cotofeni, iar, dintr-un punct neprecizat de pe teritoriul satului provine o fibula de bronz.

Prima atestare documentara: 1569, Fwle.

Denumiri istorice romanesti: 1567, Fule; 1760, Erdo Fule; 1787, Uretye [Ureche]; 1854, File. Conscriptia de la 1700 din scaunul Odorhei inregistreaza in Filia si pe iobagii romani Radul Mangra (Mangra Raduly), Clemente Romanul (Olah Kelemen), Stanciul (Sztancsul), Stefan Stoica (Sztojka), toti proprietari de vite si oi. In conscriptia din 1702 Mangra este transcris Mandra (probabil Mandra) si tot atunci figureaza si un iobag pe nume Radu Brasoveanu.

Si in Filia sunt prezente o serie de toponime romanesti ce confirma prezenta si viata de odinioara a romanilor din localitate: "Bogdan utca" (strada lui Bogdan), "Mandra", "Angylika" (Angelica), "Angylikai borviz" (izvor de apa minerala Angelica), "Csepan mezeye" (campul lui Stefan), "Dobrota oldala" (Coasta lui Dobrota), "Dobrata pataka" (valea lui Dobrota), "Dobrota teleye" (Curbura lui Dobrota), "Dranica csapas" (plesnitura dranitei), "Roman kut" (Fantana romanului).

Turnatoria in care s-au fabricat tunuri de catre revolutionarul secui Gabor Aron avea ca proprietar un negustor brasovean. Dupa cum arata statistica demografica, nici in Filia comunitatea romaneasca nu s-a putut dezvolta firesc pana la 1918 si nu a rezistat in fata loviturii din timpul Dictatului de la Viena.

Credinciosii romani din Filia au apartinut de parohia Varghis. Prin eforturile preotului Ioan Popa din Varghis, ale enoriasilor din localitate (in numar de 79) si imprejurimi, cu sprjinul Arhiepiscopiei din Sibiu, in anul 1939 a inceput constructia unei biserici ortodoxe, care ajunsese pana la centura de beton de deasupra ferestrelor. In septembrie 1940, noile autoritati civile locale si militare de ocupatie au ras de pe fata pamantului cladirea neterminata a bisericii, iar credinciosii romani, ramasi fara preot, au fost obligati sa treaca la cultele maghiare.

In perioada interbelica s-a produs o revigorare a vietii spirituale romanesti, prin revenirea la credinta ortodoxa si prin intoducerea invatamantului in limba romana. In anul 1937, la scoala primara din localitate au fost invatatori Vladimir Maior, Dumitru Rotaru, Eugenia Limpede, Hortensia Cruceanu, Nicolae Hanes.

Aurel Vladimir Maior, s-a nascut in 1909, in satul Vidacut, comuna Sacel, jud. Harghita. Dupa terminarea Scolii Pedagogice din Cristur si Odorheiu Secuiesc a fost invatator in Beia-Sacel, iar din 1931, in Filia. Cu sprijinul locuitorilor din sat - mai ales cei de origine romana - familiile Agya, Bucsa, cat si a rudelor maghiare- Csutak, Fosto, Gaspar, in 1933 a inceput constructia primei scoli romanesti din zona Baraolt. In 194o a fost nevoit a parasi satul, desi era casatorit cu Gaspar Ilona, educatoare din Filia. Dupa intoarcerea din refugiu,a functionat din nou ca invatator in Filia, intre anii 1946-1950, dupa care s-a stabilit in Brasov, unde a predat limba romana, pana la pensionare.

Fiul sau, Emil Maior, nascut in Filia, in 1934, economist, a fost timp de 35 de ani in conducerea Cooperatiei de Consum, din judetele Covasna si Brasov, din care peste 30 de ani contabil-sef la Uniunea Judeteana Covasna a Cooperativelor de Consum. Prin stradaniile sale si ale lui Mathe Stefan (presedintele UJCC, nascut in Varghis) au fost realizate importante obiective de investitii in localitatile rurale si urbane, spatii comerciale si de cazare.

Credinciosii romani apartin parohiei Baraolt.

Carti Ortodoxe

Cuprins