Lunga


Lunga

Satul Lunga apartine municipiului Targu Secuiesc si este situat pe drumul care duce spre Pasul Oituz, pe malul drept al Raului Negru, la o altitudine de 565 m.

Vestigii arheologice. Dintr-un loc neprecizat de pe teritoriul satului provine un topor plat de piatra, datand din epoca neolitica. Din vatra fostului sat Sasausi, inglobat in Lunga, provin o ulcica si fragmente ceramice apartinand culturii Schneckenberg. La o distanta de 300 m de fostul sat Sasausi, in anul 1949 a fost gasit un schelet asezat pe spate, avand langa el o spada cu doua taisuri, cu garda in forma de cruce si pe cap un coif metalic. Mormantul dateaza din secolele XII-XIII. Prima atestare documentara: 1332, sacerdos de Nachtond. Denumiri istorice romanesti: 1787, Nutod; 1854, Niuitod. In 1614 este mentionat: Olah Marton, hauaselui fi - din Muntenia, iobag.

Un document din 1648 aminteste faptul ca doi slujitori, tarani iobagi, si-au schimbat statutul cu cel de mestesugari, si anume mesterul blanar Barbul Moldovan (Moldai Barbuly) si tabacarul pielar Ioan Stoica (Janos Sztojka). Conscriptia romanilor din anul 1699 inregistreaza si pe Opra Miklos si Illyes Molnar din Lunga, ultimul fiind morar. In Lunga, filie a parohiei Lemnia, Ioan I. Russu culege urmatoarele antroponime romanesti de pe epitafe: Borbath Andras, Raduly Anna, Borbath Berta, Dragomer Ferencz, Raduly Miklos etc.

Conscriptia urbariala din 1820 mentioneaza si pe juratii: Nyikita Janos si Biszok Sigmond. In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuenfeld de la 1839, localitatea Lunga figureaza ca "sat locuit de graniceri secui si de romani".

In sematismul greco-catolic din anul 1937 sunt mentionate in Lunga 21 de familii. In prezent, credinciosii romani apartin parohiei Targu Secuiesc.

Carti Ortodoxe

Cuprins