Cadrul geografic

• « Inapoi
• Inainte »

Cadrul geografic

a. Judetul Covasna

Judetul Covasna este situat in chiar centrul Romaniei, in partea interioara a Carpatilor de Curbura. Aflat in sud-estul Transilvaniei, teritoriul judetului - prin trecatorile Carapatilor Rasariteni - este strans legat si de spatiul extracarpatic cu care face un tot organic, recunocut de marii geografi europeni. Suprafata judetului este de cca 3705 kmp, din care zona de munte ocupa mai bine de 50%, fiind dominata de cateva varfuri si masive cu inaltimi mai mari de 1200 m (Nemira Mare - 1649 m, Lacaut - 1777 m, Manisca Mare - 1676 m, muntii Baraolt, Bodoc, Nemira, Vrancei, Bretcu, Buzau si cei ai Intorsurii).

Muntii Baraolt, situati in partea de vest a judetului, se intind pe directia nord-sud. La nord, tot Muntii Baraolt sunt prezenti pe teritoriul judetului Covasna cu partea lor vestica. Muntii Bodoc se afla in partea central-nordica a judetului, valea Oltului despartindu-i de Muntii Baraolt. Legendarii Muntii ai Vrancei apartin judetului Covasna numai prin nivelul de cea mai mare altitudine a lor. Muntii Bretcului sunt marginiti la vest de Depresiunea Targu Secuiesc, iar la est, de izvoarele Oituzului si ale raului Basca Mare. Situati in partea de sud-est a judetului, Muntii Buzaului se inalta la limita spre judetul omonim. Cele mai importante masive sunt Penteleu si Podul Calului. Unele varfuri ale acestui masiv au inaltimi de peste 1400 m. Depresiunea intramontana Intorsura Buzaului, dispusa in forma de potcoava, se intinde pe o lungime de cca 16 km, de la Vama Buzaului si pana la sud de Bobocea.

Teritoriul judetului Covasna cuprinde in partea de nord si Depresiunea Brasovului o unitate distincta situata intre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali, prezentand aspectul unei campii cu patru compartimente: Depresiunea Baraolt, Culoarul Rotbav-Capeni, Depresiunea Sfantu Gheorghe si Depresiunea Targu Secuiesc sau Bretcu.

Depresiunea Baraolt este situata in partea de nord-vest a judetului, incadrata de Muntii Persani si Baraolt, inregistrand cea mai mare latime, de cca. 5 km, in zona de confluenta a celor doua paraie cu Oltul. Culoarul Rotbav-Capeni este traversat de Olt de la sud spre nord, pe cca. 28 km. Lunca inundabila maxima a acestui culoar ajunge, in unele portiuni, la cca. 3 km.

Depresiunea Sfantu Gheorghe ocupa partea central-nordica a Depresiunii Brasovului si se caracterizeaza prin prezenta unui piemont cunoscut sub numele de Campu sau Sesu Frumos si o regiune de lunca si mlastina drenata de apele Oltului, Raului Negru, Tarlungului s.a. Depresiunea Targu Secuiesc sau Bretcu se afla in partea estica a Depresiunii Brasovului, ocupand campia mai inalta, drenata de Raul Negru impreuna cu reteaua sa hidrografica.

Teritoriul judetului Covasna este foarte bogat in izvoare de ape minerale, raspandite pe intreg teritoriul sau. Cele mai multe izvoare de ape minerale se insiruie de-a lungul a doua linii, orientate pe directia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Muntilor Bodoc (izvoarele de la Balvanyos - Bixad, Micfalau, Malnas-Bai, Bodoc, Arcus, Baile Sugas), toate avand ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralela cu prima, apare in bazinul Raului Negru, pe care se insiruie izvoarele carbogazoase de la Poian si Peteni. Majoritatea raurilor izvorasc din masivele muntoase, de unde se indreapta catre depresiunile Targu Secuiesc si Sfantu Gheorghe, fiind colectate de Olt si de afluentul sau principal, Raul Negru. Oltul este principala artera hidrografica pe raza judetului Covasna, avand o lungime de cca 150 km, si colecteaza apele majoritatii raurilor ce strabat radial teritoriul judetului. Reteaua hidrografica dezvoltata, bogatia izvoarelor minerale, fac ca teritoriul judetului sa dispuna de un potential insemnat de resurse de apa.

Solurile judetului Covasna cuprind o gama variata de tipuri. Pe culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei, sub padurile de molid, se afla un invelis format din soluri montane brune cu un continut ridicat de materie organica. Solurile brune si brune-acide au o raspandire mare in Muntii Baraolt, unde pe versantul vestic si sud-vestic coboara pana in Lunca Oltului si, insular, apar in Muntii Bodoc, Vrancei si Intorsurii. Pe malul drept al Raului Negru, in jurul orasului Targu Secuiesc, pe culmile joase ale Muntilor Bodoc si pe o mare parte din Sesul Frumos, se dezvolta pe suprafete relativ intinse soluri cernoziomice, singurele locuri din intreaga Depresiune Brasov unde se afla astfel de soluri.

Vegetatia. Pe suprafata judetului Covasna se intind, pe cca. 44% din teritoriu, paduri de foioase si rasinoase, precum si o bogata vegetatie de lunca si ses. Muntii sunt acoperiti de paduri de molid, fag, gorun. In schimb, sesul depresiunilor este aproape lipsit de vegetatie arboricola, fiind acoperit de terenuri agricole si pajisti stepizate. In zonele cu umiditate ridicata sunt prezente rogozul, papura, lintita etc.

Subsolul judetului Covasna este dominat de depozitele sedimentare ale flisului creatic, de formatiunile dure ale reliefului vulcanic si de depozitele cuaternare. Zacamintele de lignit sunt legate de depozitele din Depresiunea Baraolt. Pe valea Cormosului, se afla un zacamant de fier.

Clima este moderata, cu veri relativ calde si ierni geroase. Temperatura medie anuala variaza intre 1 grad in zona inalta din sud-est si 7,6 grade in depresiune. In anotimpul cald, temperaturile medii cresc la 16 grade si respectiv la 18 grade. Temperatura minima absoluta, de minus 35,2 grade, a fost inregistrata la Intorsura Buzaului in 1947, iar maxima absoluta, de plus 39,3 grade, in 1952, la Papauti

b. Judetul Harghita

Teritoriul judetului Harghita, situat de asemenea in centrul Romaniei, are un peisaj geografic preponderent muntos si o clima aspra.

Muntii. Latura estica a Transilvaniei, unde se afla judetul Harghita, este inchisa de lantul Carpatilor Orientali, format din trei siruri paralele cu orientare nord-vest - sud-est. Sectorul vestic al Carpatilor Orientali se compune dintr-un lant eruptiv, neomogen, despartit de crestele montane mediane prin cateva depresiuni mari, care apartin Transilvaniei la fel ca si intreg lantul. Spre vest, limita lantului vulcanic se concretizeaza prin abruptul platoului care se ridica cu cateva sute de metri deasupra zonei subcarpatice transilvane, iar spre sud, acesta depaseste defileul Oltului prin masivul Ciumatu, ajungand pana la valea Bixadului. Muntii Calimani sunt situati in nordul defileului Muresului de la Toplita-Deda, alcatuiti din andezite si aglomerate vulcanice, Muntii Gurghiului sunt dispusi intre Defileul Muresului (nord), pasul Sicas (sud), depresiunea Giurgeului (est), Dealurile Muresului si Subcarpatii Tarnavelor (vest). Muntii Harghitei formeaza un lant muntos lung de peste 70 km si lat de circa 25 km (cotele maxime sunt Harghita-Madaras - 1800 m, Harghita-Ciceu - 1759 m si Harghita-Racu - 1757 m); Muntii Giurgeului se prezinta sub forma unei culmi prelungi, intre muntii Calimani in nord, depresiunile Borsec si Bilbor in nord-est si est, Muntii Hasmas in sud si depresiunea cu acelasi nume spre vest. Intre apele Bistricioarei si paraul Lavardi se inalta Muntii Hasmas, parand mai mult o asociere de culmi plate si culoare depresionare paralele decat un masiv unitar. Muntii Ciucului limiteaza bordura estica a Depresiunii Ciucului si se desfasoara intre obarsiile Oltului, Trotusului si Uzului (pasul Casin). Prin culmile nordice situate de-a lungul paraului Varghis patrund, in judetul Harghita, Muntii Persani. Datorita structurii lor sedimentare, aici domina relieful de calcare si conglomerate calcaroase, alaturi de un relief de platforme.

Depresiunile intramontane sunt dispuse intre lanturile muntoase. In ele se afla cele mai multe din asezarile rurale si urbane actuale. Depresiunea Bilbor, situata la o inaltime de 900 m si drenata de afluentii bazinului superior al Bistricioarei, are un fund plat, care tradeaza originea sa de campie lacustra. Depresiunea Borsec este situata mai la sud, fiind bine inchisa intre culmile montane inconjuratoare. In ambele depresiuni sunt prezente, din abundenta, apele minerale carbogazoase cu rol curativ si alimentar. Departe de drumurile principale actuale, ele nu au fost cercetate arheologic, lipsind, in general, informatiile referitoare la locuirile istorice anterioare.

Depresiunea Giurgeului (cuprinde Depresiunile Toplita, Gheorgheni si Izvorul Muresului) este formata dintr-un baraj vulcanic si este axata pe valea superioara a Muresului, cu o lungime de 40 km si o latime maxima de 25 km (suprafata 1600 kmp). Relieful este relativ neted, cu aspect de campie inalta (700-800 m), cu lunci si terase bine dezvoltate, cu unele zone mlastinoase in sud si asocieri de glacisuri piemontane la contactul cu muntele. Clima rece si umeda (temperatura medie anuala 5,6°C; precipitatii 800 mm/anual), nu permite dezvoltarea tuturor plantelor cerealiere, locuitorii orientandu-se spre cresterea animalelor, cultivarea ovazului, secarei, a graului cu perioada scurta de vegetatie, plantelor textile si cartofului.

Depresiunea Ciucului este drenata de cursul superior al Oltului si afluentii sai (Racu, Seghes, Beta, Pustnic, Cozmeni, Paraul Mare etc.), avand o suprafata de circa 300 kmp. Depresiunea comunica la nord cu cea a Giurgeului, prin pasul Sindominic, si la sud cu Depresiunea Sfintu Gheorghe, prin pasul Tusnad. Legaturile cu Moldova se realizeaza prin pasurile Ghimes si Uz, cu Depresiunile Casin si Targu- Secuiesc prin pasul Lazaresti, iar spre centrul Transilvaniei prin pasul Vlahita, din Muntii Harghitei. Depresiunea Casin este situata in vestul Muntilor Ciuc, la limita cu Muntii Bodoc, avand o lungime de aproximativ 20 km. Calea de legatura principala, cea cu Depresiunea Targu Secuiesc, se realizeaza pe valea Casinului.

Dealurile Subcarpatice Transilvane. Paralel cu muntii vulcanici, la periferia estica a Podisului Transilvaniei, fara a avea limitele bine conturate, se afla un relief de tip subcarpatic. Individualitatea acestui relief este data si de unele elemente biopedoclimatice, concretizate prin predominanta unor temperaturi mai coborate, a precipitatiilor mai bogate si a extensiunii padurilor de amestec (gorun, fag), spre deosebire de cele existente in restul Podisului Transilvaniei. Dealurile Tarnavei Mici se intind de la valea Nirajului pana la paraul Nicau Alb. Aici se afla Depresiunea Corund-Praid- Sovata, sub forma unui culoar lung de circa 30 km, dominat spre nord si est de Muntii Gurghiului, iar spre vest de inaltimile acoperite cu aglomerate vulcanice Bichis-Siclod-Firtus. Dealurile Odorheiului sunt formate din culmi subcarpatice, fragmentate de vai transversale. Dominante, spre vest, sunt culmile Taietura, Rez si Cetatea Badeni. Intre acestea si Muntii Harghitei se deschide Depresiunea Odorheiului. Spre Podisul Tarnavelor, limita Subcarpatilor este data de depresiunile Cristuru Secuiesc si Simonesti, iar spre sud de Subcarpatii Homoroadelor, care merg pana la Muntii Persani.

Zona este extrem de bogata in vestigii arheologice. Pasuri si trecatori. Carpatii Orientali nu beneficiaza de trecatori usor accesibile si nici de cursuri de ape care sa-i strabata transversal, dar culmile lor, dispuse in siruri paralele, sunt in general impadurite pana in varf, asa sunt cele din: Tulghes, Ditrau, Bicaz, Ghimes si Uz. Clima prezinta diferentieri importante (chiar unele particularitati locale) in functie de inaltime, vale, depresiune, culoar si de curenti, dar, in principal, se remarca doua sectoare: unul cu clima continentala moderata, iar altul cu clima montana. Primul se intalneste in special in zona dealurilor subcarpatice.

Aici verile sunt calde si relativ bogate in precipitatii, iar iernile friguroase si punctate uneori de viscole. Cele mai scazute temperaturi se inregistreaza - cum e cunoscut - de regula la Joseni, Toplita si Miercurea-Ciuc.

Reteaua hidrografica este, in aceasta zona, ca de altfel in intreg lantul Carpatilor Orientali, foarte densa. Vegetatia si fauna. Structura covorului vegetal, ca si cea a lumii faunistice, este influentata pregnant de relief si de conditiile pedoclimatice. Se caracterizeaza prin varietate si diferentieri zonale. Resursele subsolului sunt bogate, iar in judetul Harghita sunt extrem de importante pentru viata si evolutia comunitatilor din zona geografica respectiva

• « Inapoi
• Inainte »