Sanzieni


Sanzieni

Centru de comuna, satul Sanzieni este situat in Valea Casinului, pe DN 113.

Vestigii arheologice. La nord de sat, in locul numit "Piatra de Tocila", pe terasa paraului Petriceni, s-au descoperit urmele unei asezari, apartinand culturilor Petresti, Ariusd- Cucuteni, Schneckenberg si o ceasca cu doua torti cu buton, provenind probabil din inventarul unui mormant Noua, precum si o asezare dacica La Téne. In dreapta drumului spre Petriceni si a paraului Casin, a fost descoperit un mormant plan in cista, cu un schelet chircit, care avea langa cap doua vase askos de tip Zimnicea (Schneckenberg).

Din localitate, fara precizarea locului, se semnaleaza alte fragmente ceramice neolitice, apartinand culturii Ariusd- Cucuteni; fragmente ceramice din La Téne (dacice); cupe cu picior si vase-suporturi si material Sintana de Mures-Cerneahov. Pe locul numit "Terasa de Jos", se afla urmele unei asezari cu ceramica ornamentata cu "boabe de linte", apartinand culturii Cotofeni si fragmente ceramice apartinand culturii Wietenberg; La "Locul Domnesc", situat pe stanga liniei ferate care duce spre Targu Secuiesc, se afla o asezare apartinand culturii Wietenberg.

In acelasi loc s-a identificat un mormant cu schelet si o spirala de aur din epoca bronzului, cu corpul in forma de barca, gasite probabil in mormant. In 1914, in urma unui sondaj, au fost identificate urmele unei mici asezari romane. S-a constatat ca prima data pe teritoriul satului s-au asezat purtatorii culturii Schneckenberg, care au intarit asezarea din nord, unde panta este mai lenta, cu sant si val. In cursul sapaturii au mai fost gasite fragmente de vase dacice si medievale timpurii. Spre cetatea de pe "Coama cetatii" se gasesc mai multe terase mai mici, artificiale, din epoca dacica.

In "Valea cetatii", pe culmea unei stanci izolate numita "Coama cetatii", se afla o incinta construita din pietre mari, legate probabil numai cu pamant. In interiorul ei, s-au gasit cateva fragmente ceramice din epoca bronzului si La Téne.

Prima atestare documentara: 1332, Sacerdos de Sancto Spiritu.

Denumiri istrice romanesti: 1787, Dukulszvint [Duhul Sfant]; 1850, Szint Lelek [Sant lelec]; 1854, San-Lelec. Pe frontonul bisericii romano-catolice, zidita in sec. XV, se afla stema Moldovei. Dupa traditia locala, exista doua variante: a) biserica a fost ctitorita de Ruxandra, fiica lui Alexandru cel Bun, casatorita cu un baron din familia Apor; b) biserica a fost ctitorita de voievodul Moldovei, Alexandru cel Bun, care ar fi fost casatorit cu Apor Kata (varianta mentionata de Orbán Balázs).

In lustra din 1614, ordonata de principele Gabriel Bethlen, sunt mentionati urmatorii capi de familie romani: Stefan Romanul (Romanj Jstuan), Vlad Voloncea (Voloncz Laszlo), Stefan Voloncea (Voloncz Istvan), Matei Voloncea (Voloncz Mate), Stefan Voloncea si George Voloncea (Voloncz lstuan senex si Voloncz George maior) - primpili, Mihai Roman (Roman Mihaly), Stefan Roman (Roman Jstvan), Grigore Voloncea (Voloncz Gergelj), Gheorghe Voloncea (Voloncz Georgj), Vasile Voloncea si Valentin Voloncea (Voloncz Lazlo si Voloncz Balint) - drabanti. Ilie Voloncea (Voloncz Jllies), Vasile Roman (Roman Balas), Bartolomeu Roman (Roman Bartalis), George Roman (Roman Gyorgy) - libertini. Ioan Lupu originar din Moldova (Janos Farkas .) - iobag. Intr-un document din 1673 figureaza si Matei Romanul (Olah), Mihai Oprea si Stefan Romanul din Sanzieni. La 1699, in localitate exista una dintre cele mai mari si mai organizate comunitati romanesti din Valea Casinului: 24 de capi de familie, dintre care un preot, 1 morar, 5 blanari, 5 cizmari, 3 tabacari, 1 croitor, 1 dogar, 4 gradinari si anume: Andrei Popa, Clemente Moraru (Kelemen Molnar), Petre Romanul (Olah Peter), Ioan Suciu (Szocs), Ioan Gavril si Ioan Tabacaru, Vasile Gredinar (Vaszil Gradinar), Gavril Croitoru (Szabo Gabor), Vlad Cizmarul (Csizmadia Laszlo), Vasile Ciubotariul (Vaszil Csobutar), Ioan Oprea (Opre Janos), Ioan Gradinar, Csaki Janos, Nicolae Romanul (Olah Miklos), Todor Butnarul (Kadar Todor), Petru Suciu (Szucs Peter), Pascul Gradinar (Paskul Gredinar).

Intr-un document din 1747, intitulat "problema romanilor", sunt pomeniti capii de familie romani: Fekete Janos, gociman, Paszkully, Homor (doua familii), Hoszu (Todor), Szenes, Sebeni, Bordas, Mihallyka, Kerekes, Koncz.

In anii 1819-1820, documentele consemneaza urmatoarele nume romanesti: Petru Romanul (Peter alias Olah; Olah Patandi; Olah Pobondi; faptul denota maghiarizarea numelor celor care, odinioara, erau numiti Olah), Opra (alias Bodi), Pasca (Paszka), Vasile (Vaszi) etc.

In Sanzieni a fost inobilata, la 1750, familia Kozma (foarte probabil de origine romaneasca - Cozma), pomenita in localitate de la 1602. Si familia Roman din Sanzieni pomenita in 1614, innobilata mai tarziu, este cu siguranta de origine romaneasca.

Istoricul Ion I. Russu, mentioneaza ca antroponime romanesti in Sanzieni: Albu, Boccsa, Borcea, Dragomir, Hodor, Lungu, Melinte, More, Olah, Ola, Parkalab, Paszka, Pop, Toma etc.

Locuitorii comunei graviteaza spre municipiul Targu Secuiesc.

Statisticile demografice demonstreaza cum o puternica obste istorica romaneasca s-a deznationalizat in mod dramatic, mai ales dupa disparitia bisericii romanesti din localitate.

In anul 1703 este mentionat Popa Andrei, preot roman din Sanzieni.

Si la anul 1750, in Sanzieni este consemnata existenta unei biserici si a unui preot, iar la 1762 erau doi preoti grecocatolici romani. In 1772, un vant puternic a distrus complet biserica romanilor. In 1785, cele 20 de familii de romani constituiau o filie la parohia Poian.

In perioada interbelica a existat in Sanzieni invatamant in limba romana, la o scoala mixta din sat, o clopotnita si o troita donate in contextul actiuni de solidaritate nationala. La 20 februarie 1936, elevii claselor a II-a si a IV-a din Sanzieni au prezentat piesa Reteta, sub conducerea invatatorului L. Lebu.

Sematismul greco-catolic din 1937 mentioneaza 14 credinciosi romani in Sanzieni. La recensamantul din 1992 apare si localitatea Casinu Mic. Sanzieni este filie la parohia Targu Secuiesc.

Carti Ortodoxe

Cuprins