Iaras


Iaras

Satul Iaras apartine comunei Haghig si este situat la poalele sud-vestice ale Muntilor Baraolt, in partea de vest a zonei inundabile a Oltului.

Prima atestare documentara: 1868, Iarasu (denumire pe un sigiliu romanesc al parohiei).

Alte denumiri istorice romanesti: 1892, Iares; 1893, Iaresi; 1900, Iarasi.

Este un sat "roit" din localitatile romanesti vecine: Haghig, Arini, Belin.

In noiembrie 1918 s-a constituit Garda Nationala din localitate, condusa de sergentul Ioan Bucur. Toti locuitorii majori ai satului si-au pus semnatura pe documentul "Hotararea noastra" de unire a Transilvaniei cu Romania, in frunte cu preotul Vasile Barbier. Semnatarii istoricului document purtau nume precum: Aiteanu, Gavrila, Istrate, Ranca, Ionita, Rutas, Groza, Serban, Zin, Mailat, Ruta, Iorga, Bodean, Bucur, Moldovan, Feldeorian, Fulea, Ancu, Vasilcoi, Necsoi, Bucsa, Vladarean, Bologa, Samuila, Hora, Grindeanu, Puscoi, Cucu, Negru, Badean s.a.

In decembrie 1932 a murit Ioan Fulea, la varsta de 36 de ani, fost primar in Iaras, presedinte al PNL (aripa Bratianu) din comuna. Au mai indeplinit functia de primar, pana in anul 1950 (cat timp localitatea a avut statut de comuna): Gheorghe Serban, Niculae Ionita, Gheorghe Bucur, Ion Aitean, Iosif Ionita si Iosif Ruta.

In inventarul din 1868 este consemnata existenta unei biserici de lemn. Piesele textile de cult au fost donate de Elie Goga. Urmatorul inventar, din 1872, cuprinde biserica de lemn cu hramul "Mihail si Gavril". Piesele de textile necesare oficierii slujbelor bisericesti au fost, se spune in inventar, "daruite de domnul Elia Goga". Biserica avea obiecte de cult, doua clopote, vesminte si carti bisericesti. Documentul poarta semnatura preotului Iosif Bucsa si a epitropului Georgiu Istrate.

Dupa infaptuirea Marii Uniri de la 1918, obstea credinciosilor din Iaras si-a inaltat o noua biserica, cu hramul "Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil". Biserica veche, de lemn, devenita neincapatoare, va fi demolata in anul 1954, de ea mai amintind unele urme ramase in incinta cimitirului vechi.

Noul lacas de cult s-a zidit intre anii 1930-1931, dupa planul arhitectului Papp Dezideriu din Sfantu Gheorghe, costul constructiei fiind suportat de catre credinciosii satului Iaras; ctitorii au fost indrumati de preotul Vasile Bucsa din Arini, de care apartinea Iarasul ca filie.

A fost pictata de Csiki Janos in 1938, sub pastorirea preotului Gheorghe Corbu. Sfintirea bisericii s-a facut de catre Mitropolitul Nicolae Balan, la 8 noiembrie 1932. Biserica este zidita in forma de cruce, cu turn frontal bombat la varf, acoperit cu tigla, situat deasupra pridvorului. Altarul, naosul, pronaosul si tinda se desfasoara pe suprafata de 25 m lungime si 8 m latime.

Catapeteasma este din caramida, unita cu plafonul, care este arcuit pe toata suprafata interioara. Deasupra fiecarei hore patroneaza cate o cruce. Pictura este sumara, impodobeste numai naosul, redand scene din iconografia crestina ca: Nasterea, Botezul, Invierea, Sfintii Evanghelisti etc. Mobilierul a fost confectionat in anii 1931.

In 1940, biserica a fost avariata de cutremur, bolta fiind crapata. Peste doi ani a fost legata cu drugi de fier, cu ajutorul episcopiei de la Cluj, de care depindea atunci. In 1970 s-a introdus lumina electrica si s-a construit la fatada un gard de fier pe fundament de beton. A fost ridicata si o casa parohiala.

Intre obiectele de valoare artistica sunt icoanele pictate pe lemn, reprezentand pe: Maica Domnului, Iisus Hristos, Sfantul Mihail, Sfantul Nicolae; clopotul mijlociu, din 1820, cu inscriptia Neagoe Pastor, si cartile de cult sunt scrise cu slove chirilice: Evanghelie, Blaj, 1745; Antologhion, 1786; Triodion, Sibiu, 1860; Penticostar, Buzau, 1854; Apostol, si altele. In turnul bisericii se afla doua clopote din anii 1804 si 1869. Preoti slujitori ai altarului in parohie au fost: Gheorghe Corbu, Virgil Hamzea, Ilie Mircea, Adrian Boghici, Andrei Sicoe, Ioan Hagiu, Gheorghiu Florian (1983-1989), Dorel Mudure (1989-1998), Vasilcoi Lucian (1998 si in prezent).

Localitatea Iaras nu a facut parte din teritoriul cedat in toamna anului 1940 in urma Dictatului de la Viena, scapand de soarta dramatica, chiar tragica, a celorlalte sate din zona, trecute la Ungaria. In 1947, parohia Iaras este consemnata ca avand 34 ha teren agricol. Lucrari de reparatie a bisericii, atat in exterior cat si interior, au fost executate in 1997, prin pr. Dorel Mudure, fiind renovata si pictura cu ajutorul profesorului Iulie Bici din Sfantu Gheorghe.

Cu sprijinul P.S. Ioan, in anul 2000 s-a reusit repararea turlei bisericesti, a gardului care imprejmuieste biserica si a cimitirului parohial. S-a avut in vedere si reparatia fatadei casei parohiale. Gheorghe Hora, fostul primar al comunei, este epitrop al bisericii din sat. Intre anii 1888-1920, biserica a intretinut scoala confesionala cu local propriu, construit de parohie, cu invatatori platiti de biserica prin fonduri de cereale, numit "moacta", de unde a rezultat si nevoia construirii magaziei, in 1892. Printre invatatori, se aminteste de Ion Santimbrean din Deva. In anul 1847, era scoala in Nyarospatak, si se constituia ca filie la Haghig, invatator fiind George Otrelia. In anul scolar 1999/2000, au fost inscrisi la scoala (cu predare in limba romana) 47 copii, din care 16 in ciclul prescolar, iar 31 in cel primar Marele istoric Nicolae Iorga a vizitat si localitatea Iaras, in iunie 1936, fiind primit de preotul Gheorghe Corbu, invatatorul director Gheorghe Gogu si de primarul I. Ionita. In perioada interbelica, ASTRA a organizat in sat "Cursuri de scoala taraneasca", in domeniile medical, agricol, zootehnic, cooperatist, religios, cultural, juridic. Tot astfel s-a intamplat in Valcele, Araci, Ariusd, Haghig, Arini. Printre intelectualii nascuti in satul Iaras sunt si: Nicolae Necsoi, doctor inginer; Cecilia Hora, inginer, cercetator stiintific; inginerii Valeria si Valer Vasilcoi; preotul Lucian Vasilcoi; Gheorghe Grozea, invatator, fost director al scolii din Haghig; Maria Mailat, invatatoare, Otilia Mailat, profesoara, Adrian Grozea, profesor, fost director al scolii din Haghig; Gheorghe Moldovan, lector univ. la Universitatea "Transilvania" din Brasov s.a.

Carti Ortodoxe

Cuprins