Martineni


Martineni

Satul Martineni apartine comunei Catalina si este situat in partea centrala a Bazinului Treiscaune de Sus, la varsarea paraului Ica in Raul Negru, la o altitudine de 542 m, pe DJ 121 F.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului s-a descoperit un fragment dintr-un topor neolitic de piatra. Sapaturile au scos la iveala si mai multe chiupuri cenusii de tehnica superioara, cu ornamente in forma de linii drepte si ondulate, considerate ca apartinand epocii dacice sau romane; mai probabil vasele dateaza din sec. IV-V. Din puncte neprecizate provin urmele unei locuinte-bordei, un picior de vas cenusiu, dacic, un picior de fructiera lucrata cu roata, de culoare cenusie si o ceasca dacica din sec. I i. Hr.-I d. Hr. de tehnica superioara, datand din a doua epoca a fierului. In Muzeul National Secuiesc din Sfantu Gheorghe se afla o ceasca dacica cu toarta. Materialele indica probabil existenta pe teritoriul localitatii a unei asezari dacice.

Prima atestare documentara: 1407, Martonfalwa.

Denumiri istorice romanesti: 1733, Martonfaleu; [Martonfalau] 1787, Martun; 1850, Martfaleu [Martfalau]; 1854, Martfalau.

In lustra din 1614 este mentionat in Martineni si Oprea Romanul (Olah Opra hauaselui fy), originar din Muntenia.

Conscriptia din 1699 inregistreaza, in Martineni, pe urmatorii capi de familie romani: Gligorie Vrancsan, Juon Molduvan, Olah Istvan, Toder Molduvan, Vaszil Molduvan, Juon Molduvan, Komsa Janos, Bakoi Nikola, Vrancsai Mathe. Parte dintre ei sunt originari - comform patronimicului - din Moldova, din zona Bacaului si din Vrancea, insa pot fi si reveniti pe aceste meleaguri.

Potrivit conscriptiei credinciosilor apartinand de parohia romana neunita din Cernatul de Jos, in filia Martineni, in anul 1829 erau urmatoarele 14 familii (trei etnic mixte) cu 40 de suflete: Stan Comsa, Dumitru Ardeleanu, Mihail, Nicolae si Revenca Dragomir, Ioan si Ana Barsan, Andrei Avram, Mihail Gligorea, vaduva lui Craciun Sunca, Maria Pustai, Revenca Szakyani, Bucura vaduva lui Moise Draghici.

Intre anii 1797-1936, in registrele parohiale de stare civila sunt inregistrati, printre altii, urmatorii romani: Bucura Vivaj, Bucura Avram, Andrei Avram, Stan Crizbai, Stan Grizbai, Dumitru Ardeleanu, Stan Komsa, Nicolae Dragos, Ioan Peter si Dominic Fazekas.

Statistica demografica demonstreaza si in cazul acestei localitati cum o comunitate numeroasa de romani din secolele XVII-XVIII s-a deznationalizata complet, dupa 1848 si mai ales dupa dualismul din 1867.

Din registrele parohiale de stare civila rezulta ca botezurile, casatoriile si decesele au fost consemnate de catre urmatorii preotii din Cernat: Gheorghe Baciu (1797-1799), Mihail Hosu
(1805-1807), Mihai Kerekes (1813-1841) si Stefan Ciutac - 1936.

O activitate rodnica in Martineni a avut pr. Romulus Ciora, nascut la 23 aprilie 1915 in comuna Zagon, unde tatal, bunicul si strabunicul sau au fost preoti. El a fost hirotonit aici la 27 septembrie 1938 si a functionat ca preot misionar, avand 25 de credinciosi. Din 1936, in localitate a fost amenajata o capela intr-una din salile de clasa de la scoala. Primaria si-a adus contributia prin construirea unei clopotnite in care a fost asezat un clopot, donat de Scoala normala din Targoviste.

La Martineni, in ziua de 24 mai 1936, s-a sfintit o troita in prezenta a 4 profesori si 40 de elevi ai Scolii normale de baieti din Targoviste. Au fost de fata: notarul Lazar David, primarul A. Tusa, invatatorul Alex. Vaduva, protopopul I. Rafiroiu, D. N. Saveanu, primpretorul din Covasna, Cornel Nastase, primarul orasului Targu Secuiesc, N. Huditeanu, notarul din Dalnic etc. S-a prezentat cu acest prilej un frumos program artistic.

In toamna anului 1944, multe rapoarte ale jandarmilor comunali mentionau alianta antiromaneasca dintre comandantii rusi si fostele autoritati de ocupatie maghiare, convertite la comunism, ca dovada si situatia din Martineni, unde, la 5 octombrie 1944, se relata ca: "Fostele autoritati maghiare ale Preturii Targu Secuiesc continua a-si mentine autoritatea in plasa respectiva, ajutate fiind de garnizoana locala rusa (aceasta), din cauza ca rusii sunt in stransa legatura cu maghiarii ce se dau drept comunisti".

In Martineni s-a nascut Kanaber Laszlo (in 1937), biolog. A efectuat studii de ornitologie, publicate in "Vanatorul si Pescarul Sportiv", "Studii si comunicari din Bacau", "Ocrotirea Naturii" si in alte reviste. Colaboreaza cu biologul Gh. Vasiliu.

Carti Ortodoxe

Cuprins