Publicistica romaneasca


Publicistica romaneasca

Pana la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, comunitatile romanesti din fostele scaune secuiesti nu au avut publicatii proprii in limba romana. Aceasta nu inseamna ca problematica
romanilor din zona nu era racordata la viata nationala a romanilor ardeleni si a celor de peste munti. Ziarele si revistele tiparite la Sibiu, Brasov, Blaj, Arad, Pesta s.a. Telegraful Roman, Gazeta Transilvaniei, Tribuna, Luceafarul, Romanul, Observatorul, Federatiunea s.a. cuprindeau sistematic informatii si reportaje de la romanii din secuime. De regula, materialele
erau semnate de preotii si invatatorii localnici, multe cu pseudonime, bucurandu-se de o atentie deosebita, datorita sensibilitatii fata de situatia specifica din zona dar si prezentei in conducerea publicatiilor amintite a unor intelectuali nascuti pe aceste meleaguri: Octavian Codru Taslauanu, Ghita Popp, Romulus Cioflec, Nicolae Bogdan, Nicolae Colan s.a. Primele publicatii in limba romana sau bilingve, romanomaghiare, aparute in 1922 au fost gazetele, monitoarele sau buletinele judetelor: Treiscaune, Ciuc si Odorhei: Gazeta oficiala a judetului Treiscaune (bilingva, 1922-1926), Monitorul oficial al judetului Treiscaune (1926-1938), Gazeta oficiala a judetului Ciuc (1922-1924), Buletinul - repectiv Gazeta oficiala a judetului Odorhei (1923-1925). Primele ziare propriu-zise in limba romana apar mai tarziu. In fostul judet Treiscaune, azi Covasna, respectiv in Sfantu Gheorghe, au aparut urmatoarele publicatii saptamanale si lunare in limba romana: La Noi - in judetul Treiscaune (1932-1934), Neamul nostru (1934-1936), Oituzul (1935-1938), Curierul grefelor (1936-1937), Era Noua (1933-1940), revista lunara editata de Asociatia Invatatorilor din judetul Treiscaune, Buletinul ASTRA (1938-1940), editat de Despartamantul Central al judetului Treiscaune, Flux - Mensual (lunar) literar si critic (1934) - a aparut in localitatea Covasna.

Printre publicatiile aparute la Miercurea-Ciuc in limba romana sau bilingve, romano-maghiare, in perioada interbelica amintim: Viata cercurilor culturale (bilingva, 1922), Dacia (bilingva, 1926-1928), Tinutul secuiesc (partial bilingva, 1931), Scoala noastra (1932-1935), Viitorul Ciucului (1933- 1934), Astra Ciucului (1934-1936) si Tinuturi secuizate (1934- 1940). La Odorhei, in perioada la care ne referim au aparut: Gazeta oficiala a Revizoratului Scolar a judetului Odorhei (1924-1940), Gazeta Odorheiului (bilingva, 1926), Gand nou (1935), Ganduri - revista literara lunara (1935), Harghita (1929-1939), Glas romanesc in regiunea secuizata (1935), In
regiunea secuizata (1935), Justitia (1931), Posta (1927), Scoala practica (1927-1938), Scoala satului din Secuime (1938-1940), Secuimea (1931). In aceeasi perioada, la Gheorgheni au aparut: Scoala si Familia (1925), Gazeta Ciucului (1929-1940), Inceputuri (1934-1935), iar la Toplita, in anul 1929, Glasul Calimanilor.

In fostele judete Ciuc si Odorhei, situatia numerica a publicatilor aparute in limba romana, bilingve si in limba maghiara, intre anii 1919-1940, se prezinta astfel: Publicatiile romanesti editate in zona intre 1918-1940 si-au propus "sa acopere un gol pe taramul exprimarii publice
nationale in zona", "sa lupte pentru afirmarea mai puternica a importantei si rolului elementului romanesc", dar si impotiva manifestarilor sovine si revizioniste maghiare. Aproape toate sunt publicatii saptamanale, iar cateva bilunare, avand format mijlociu. Toate se declara independente, aceasta si explica intr-un fel aparitiile de scurta durata si intreruperile din unele
perioade. In redactiile publicatiilor romanesti au lucrat ziaristi profesionisti de valoare incontestabila: Teodor Chindea, Aurel Gociman, Teodor Atanasiu, Octavian Dobrota s.a. Semnau frecvent in coloanele ziarelor amintite principalele personalitati ale vietii culturale romanesti si colaboratori din afara judetului.

Majoritatea ziarelor isi propun, la aparitie, ca obiectiv, preocuparea de a promova in paginile lor spiritul de colaborare, prietenia si intelegerea pe plan local. Deviza saptamanalului Dacia in nr.1 din 22 decembrie 1926, era: "In programul nostru de munca vom cauta sa cultivam apropierea dintre aceste doua nationalitati, harazite sa convietuiasca impreuna, sa-si cunoasca reciproc obiceiurile, cultura, traditiile, felul de a gandi si a concepe viata in statul nou format, caci numai cunoscandu-ne reciproc ne vom putea stima si iubi". La fel, in Gazeta Ciucului, nr. 1 din 15 martie 1921, .eodor Chindea spunea: "Dorim sa sprijinim interesele locale pentru a contribui la crearea atmosferei de frateasca intelegere, urmarind... sa ucidem ura si sa starpim intriga. Vrem sa slujim cu dragoste si abnegatie interesele si nevoile tuturor locuitorilor din acest tinut, fara nici o deosebire". Redactorii si-au propus ca revista sa fie "scrisa cu lumina gandului bun si limpezimile de izvor ale limbii romanesti". Pe usa redactiei era scrisa lozinca "Cei ce intrati, lasati la usa politica (in sens de politicianism) si prostia". Aceleasi idei le regasim si in programul publicatiei Tinutul secuiesc: "Sa ne dam mana pentru edificarea unei prosperari comune; Sa consolidam un cuib de amicitie in care sa respire in libertate toata populatia acestui colt de tara, fara deosebire de rit si nationalitate". Ganduri la fel de nobile sunt si in programul din Astra Ciucului, nr. 1 din 19 august 1934: "Idei preconcepute, prejudecati, resentimente, nu avem pentru nimeni, indiferent de culoarea politica sau sange, dupa cum pretuim in aceiasi masura harnicia taranului maghiar ca si dragostea de ogor a plugarului nostru".

Se remarca abordarea frontala si demna a celor mai presante probleme cu care se confruntau comunitatile romanesti din fostele judete Ciuc, Odorhei si Treiscaune: intarirea administratiei
romanesti si integrarea zonei in realitatile socioeconomice, culturale, politice si administrative ale Romaniei Mari, consolidarea bisericilor romanesti, sprijinirea invatamantului in limba romana, revitalizarea traditiilor romanesti, aducerea la matca a romanilor maghiarizati etc. In coloanele ziarelor amintite apareau cu regularitate sinteze monografice, studii sociologice, etnografice si demografice, evocari, portrete, reportaje, stiri, fotografii, toate foarte importante in reconstituirea vietii cotidiene si scrierea istoriei locale.

Dictatul de la Viena a dus implicit si la incetarea brusca a aparitiei tuturor ziarelor si revistelor romanesti, odata cu expulzarea redactorilor. La Sfantu Gheorghe, primul oras romanesc din Ardealul de nord eliberat in septembrie 1944, a aparut si primul ziar in limba romana din Ardealul eliberat, intitulat Dezrobirea.

Pana la reorganizarea administrativ-teritoriala din 1968, in zona Covasna-Harghita nu au aparut ziare in limba romana in afara de presa centrala, cele mai citite ziare erau cele regionale din Brasov si Targu Mures). In primavara anului 1968, la Sfantu Gheorghe si Miercurea-Ciuc au aparut ziarele Cuvantul Nou si Informatia Harghitei.

Atat in ziarele la care ne referim, cat si in suplimentele social-politice si de cultura Orizont si Harghita, editate de aceleasi colective redactionale - au aparut cu regularitate micromonografii folclorice, portrete de creatori populari si de oameni ce obtineau performante profesionale, pagini din istoria invatamantului, culturii si economiei locale, aspecte ale convietuirii interetnice s.a.

Demne de mentionat sunt si cele cateva reviste scolare aparute meteoric pana in 1989, prin stradania profesorilor de limba romana si limba maghiara de la scolile reprezentative din Sfantu Gheorghe, Targu Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, de regula bilingve: Anii de ucenicie, Liceul nr. 2, Miercurea Ciuc (1972); Atomul, Liceul din Targu Secuiesc (1969); Busola, Liceul din Baraolt (si in limba maghiara) (1970); Cavalul, Scoala generala, Voinesti- Covasna (1970); Dumbrava minunata, Sc. Generala, Odorhei (1970); Radacini, Liceul nr. 1 Sfantu Gheorghe (bilingva, 1968); Izvorul, Sc. Profesionala textila, Sfantu Gheorghe (1969); Reflector, Liceul agricol, Odorheiul Secuiesc (1969); Zorile, Liceul din Targu Secuiesc (1970). Tot atunci au aparut cateva apreciate publicatii stiintifice, editate de muzeele
locale: Aluta, Sfantu Gheorghe (redactor responsabil, Székely Zoltán), Acta Hargitensia, Miercurea-Ciuc (redactor Viorica Crisan), Almanahul Muzeului din Cristurul Secuiesc, Anuarul muzeelor din judetul Harghita (ambele redactate de Nicolae Bucur), Anuarul Arhivelor Statului - judetul Harghita (redactor Liviu Boar).

Dupa decembrie 1989, presa de limba romana din judetele Covasna si Harghita este continuata de cele doua cotidiene Cuvantul Nou (redactori sefi, Dumitru Manolachescu si Ioan Negulici, redactor sef-adjunct Gabriel Florescu) si Adevarul Harghitei (noua denumire a Informatiei Harghitei - redactor sef, Mihai Groza, redactor sef-adjunct, Gheorghe Chiper) si
de ziarele Buna ziua, Covasna (a aparut in perioada 1997- 2000, redactori sefi si adjuncti, Lucian Bitai, Narcis Iordan, Georgeta Dudas), Transilvania jurnal - editia Mures, Harghita, Covasna (apare din 2001, redactor-sef Claudiu Stere, secondat de Andrei Frasineanu si Otilia Costescu); Obiectiv, cotidian pentru judetele Brasov, Covasna si Harghita (apare din 2001), saptamanalele Covasna As (1991, redactor sef, Mihai Covaciu) si Monitorul de Covasna (1988-2000, redactor sef Lucian Bitai), si revista trimestriala Politia (director fondator Gheorghe Magureanu). Din 1996, la Sfantu Gheorghe apare revista de arheologie, istorie, etnografie si sociologie Angvstia, anuar al Muzeului Carpatilor Rasariteni si al Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" (redactori responsabili Valeriu Cavruc si Ioan Lacatusu). In anul 1998, a aparut numarul 1 al Buletinului Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna", pentru anii 1992-1997, iar in 2002, nr. 2, cu subtitlul - Tribuna a societatii civile romanesti din Covasna si Harghita - pentru perioada 1998- 2001 (redactori responsabili Ioan Lacatusu si Violeta Patrunjel). Prin grija Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna" si a Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita, in cuprinsul ziarului Cuvantul nou, din 1992, apare lunar "Foaia de cuget si simtire romaneasca - Oituzul " (redactori Ioan Lacatusu, Dumitru Manolachescu, Gheorghe Tatu), iar din 1999, prin grija Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" si a Ligii Tineretului Crestin Ortodox Roman (redactor Violeta Patrunjel), filiala Sfantu Gheorghe, tot lunar apare in cuprinsul aceluiasi ziar foaia de atitudine crestin-ortodoxa Predania. La Miercurea Ciuc, din 1991 apare Curierul Politiei, publicatie editata de Inspectoratul de Politie al Judetului Harghita (director fondator Mihai Sarca, redactor sef Mircea Nicolae Costrut), iar din 1999, foaia de spiritualitate ortodoxa a Episcopiei Covasnei si Harghitei Grai romanesc (presedinte fondator, P.S. Ioan Selejan, redactor-sef Ioan Lacatusu). In cuprinsul cotidianului Adevarul Harghitei, sub ingrijirea Fundatiei cu acelasi nume, apare lunar suplimentul Aletheia. Sub ingrijirea Asociatiei "Iustinian Teculescu" din Covasna, din vara anului 2002, apare publicatia trimestriala Plai mioritic covasnean (redactori: Dumitru Furtuna si Ioan Ovidiu Maciuca) In cadrul scolilor, dupa decembrie 1989, au aparut, prin grija unor distinsi profesori si invatatori, publicatiile: Scoala noastra (director Nicu Vrabie, redactor-sef Ioan Nete), revista trimestriala editata de Asociatia Cadrelor Didactice din judetul Harghita; Invatamant primar covasnean (Elena Boriceanu, Iulia Csutak); Dialog didactic (Cristina Pescaru, Maria Morogan), Catedra-limba si literatura romana (Maria Morogan), Alma Mater (revista cadrelor didactice din Balan). Din 1998, la Miercurea-Ciuc apare publicatia Dascalita - periodic al invatatorilor din judetul Harghita, editat de Inspectoratul Scolar Judetean (redactor sef Elena Mandru). O frumoasa tinuta publicistica au si revistele scolare in limba romana: Ecou - Colegiul National "Mihai Viteazul" din Sfantu Gheorghe (prof. coordonator Luminita Cornea si Maria Stoica); Focus - Colegiul National "Octavian Goga" din Miercurea-Ciuc (prof. coordonator Nicu Ungureanu), Stilou - Liceul Teoretic "Mikes Kelemen" din Sfantu Gheorghe (prof. coordonator Iuliana Nemes), Contrapunct - Grupul Scolar Economic nr. 2 din Sfantu Gheorghe (prof. coordonator Rodica Parvan), Hyperion - Colegiul National "Mihai Eminescu" din Toplita (prof. coordonator Octavian Bucur), Ecou - Grupul Scolar "Johannes Caioni" din Miercurea-Ciuc (prof. coordonator Nicolae Bucur), Zbor inalt - Scoala generala "Nicolae Colan" din Sfantu Gheorghe (prof. coordonatori Maria Solomon si Rodica Costache), Lyceum - Foaie pentru minte, inima si literatura - Liceul din
Subcetate (profesor coordonator Doinita Ana Dobreanu), Muzza - Grupul Scolar "Liviu Rebreanu" din Balan (prof. coordonator Keszler Andrei). Au aparut si primele publicatii
editate de Consiliile locale: Info Sarmas (comuna Sarmas), Glasul Voslobenilor (Voslobeni) s.a. Asociatia Distroficilor Musculari, cu sediul la Valcele, editeaza publicatia Urcusuri in zari (redactor responsabil Stelian Schipor). Incepand cu luna februarie 2002, la Toplita apare prima publicatie a unei parohii ortodoxe din zona, intitulata Intampinarea Domnului - saptamanal editat de Parohia Ortodoxa Romana Zencani (redactor-sef pr. drd. Vasile Alin Campean, secretar de redactie Anca Campean) si publicatia liceeala A fi altfel, redactor responsabil pr. Petre Catinean. Un loc aparte in mass-media din cele doua judete il au si posturile de televiziune locala, cu emisiuni in limbile maghiara si romana (un experiment apreciat drept reusit l-a constituit prezenta, in 1995-1996, a posturilor Televiziunii Antena 1 in Sfantu Gheorghe - redactor Mihai Covaciu si in radio ASTRA-MIX FM Sfantu Gheorghe (redactor sef Dan Manolachescu jr.) si Radio 21 - Miercurea-Ciuc (redactor sef Angela Barsan). Conectarea realitatilor din zona cu publicul ascultator din Transilvania si din intreaga tara se realizeaza prin intermediul posturilor Radio Targu Mures, Brasov si Cluj-Napoca, a posturilor locale de televiziune (Selectronic, Mix, Antena 1) si cele zonale ale televiziunilor TV Romania, Antena 1, ProTV, Prima TV din aceste localitati si prin prestatia unor corespondenti locali precum: Stefan Petraru, Dorin Suciu, Mihai Seceleanu, Stefan Danciu, Angela Barsan, Oana Negrea, Corina Secheres, Alina Bujanca, Doina Teglas s.a.

Demna de mentionat este, asadar, activitatea tuturor jurnalistilor care, in decursul anilor, au trudit pe ogorul presei romanesti din judetele Covasna si Harghita, inclusiv si a celor care s-au nascut pe aceste meleaguri si au activat in redactiile presei culturale, teologice, stiintifice si a celei cotidiene din intreaga tara, in randul carora se afla nume precum: Octavian C. Taslauanu, Ghita Popp, Nicolae Colan, Romulus Cioflec, Aurel Gociman, Gheorghe Papuc, Ion Ciurea, Radu Selejan, Vasile Avram, Ioan Maris, Tudor Artenie si multi altii. Cert este faptul ca si din randul actualei tinere si talentate generatii de jurnalisti vor ramane pe rabojul timpului nume care vor face cinste acestei frumoase zestre a spiritualitatii romanesti din sud-estul Transilvaniei.

Carti Ortodoxe

Cuprins