Araci


Araci

Satul Araci, centrul comunei Valcele, este situat pe malul drept al Oltului, la granita dintre judetele Covasna si Brasov, la varsarea paraului Araci (Valcele) in Olt si la poalele sudvestice ale Muntilor Baraolt (Muntii Harmanului) la o altitudine de 506 m.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului s-au descoperit fragmente de vase si o fusaiola din neolitic sau din epoca bronzului. De pe locul numit "Dupa mesteacan", provine un celt de bronz de la sfarsitul epocii bronzului. Pe teritoriul localitatii se afla o asezare cu ceramica pictata de tip Ariusd (sat component al comunei care a dat denumirea cunoscutei culturi Ariusd-Cucuteni) si ceramica de tip Cotofeni. In vatra satului au mai fost identificate doua topoare de arama de tip Schneckenberg, un topor neolitic de piatra, iar din puncte neprecizate provin o dalta neolitica de piatra si trei bratari de bronz din a doua epoca a fierului. Localitatea a fost strabatuta de vechiul drum roman care facea legatura intre Apulum (Alba-Iulia) si Angvstia (Bretcu).

Prima atestare documentara: 1332, sacerdos de Arvapotok.

Denumiri istorice romanesti: 1787, Arapataku (Arpatacu); 1850, Arpeták (Arpatac); 1854, Arpatac.

Intr-un proces din anul 1349(?), privind stabilirea hotarului satului, apare muntele cu denumirea romaneasca: Vechiul. In iulie 1818, romanii din Araci se adreseaza cu un memoriu imparatului Francisc Iosif I, aflat in vizita in Ardeal, prin care se plangeau ca, desi sunt ortodocsi, sunt obligati sa dea dijma preotului reformat, precum calvinii. Intrucat nu li s-a dat raspuns in favoarea lor, situatia s-a perpetuat si numai Revolutia de la 1848 a sters aceasta nedreptate seculara.

Austriacul Ignaz Lenk von Treuenfeld mentiona, in Lexikon-ul sau aparut la Viena in 1839, ca localitatea Araci era locuita de romani si maghiari (in ordinea enumerarii). Semnificativ este un fapt petrecut in timpul revolutiei din 1848-1849: un document de epoca spune ca "Locuitorii unguri care nu s-au putut refugia si au ramas in Araci, au inceput sa invete rugaciuni romanesti si sa aseze prin case icoane ortodoxe, (...) si sa treaca drept romani".

In toiul luptelor din timpul revolutiei pasoptiste, a fost luat prizonier Ioan Ciucasel, ofiter roman. A fost impuscat la Cornatel, la varsta de 46 de ani, fiind primul martir cunoscut pe care l-a dat comuna Araci pentru ideea de libertate. Luptele din 1848-1849, ce au avut loc intre legiunea romanosaseasca si secui, in zona Araci, s-au incheiat la 2 ianuarie 1849, cu "Tratatul de la Araci". Tratatul a fost insa incalcat si conducatorul romanilor, pomenit, a fost prins si impuscat.

Jertfa luptatorilor romani nu a fost zadarnica, preotul Csulak - care a condus lupta iobagilor - a citit in Duminica Tuturor Sfintilor circulara de desfiintare a iobagiei. Deveniti liberi, aracenii cumpara pamant in 1909, inclusiv mosiile familiilor Gereb si Beldy, pe care robotisera de veacuri. In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, satul isi schimba aspectul. Acoperisul de paie al caselor este inlocuit cu sindrila, iar apoi cu tigla. Drumurile erau bine intretinute prin prestatie publica. Pazitorii de noapte cutreierau satul, "sunand dintr-o scartaitoare" si strigand, din trei in trei ore: "Ascultati oameni buni, a batut ceasul trei, nu-i foc de bataie" - scrie atat de pitoresc Gheorghe Rafiroiu in monografia satului aparuta in perioada interbelica.

Intr-un sat cu populatie etnic-mixta, in care romanii erau majoritari, printr-o permanenta legatura cu romanii brasoveni si cu cei de peste Carpati, dar si printr-o buna organizare comunitara, in care locul central il ocupau biserica, scoala si asociatiile culturale, romanii din Araci au reusit sa-si pastreze si sa-si afirme, chiar exemplu, identitatea nationala. Un rol important l-au avut, in acest sens, familile Cioflec, Nistor si Colan, care au dat culturii nationale oameni de seama. Comuna isi alegea primarul si notarul. Dintre cei mai destoinici primari, inainte de 1918, au fost Gheorghe Cioflec, Ioan Denes, Nicolae Leuca, iar dupa Marea Unire, Alexandru Axente, Alexandru Moisa si Ioan Axente (in 1936 a fost decorat cu medalia Serviciul Credincios). Deosebit de benefic era si sprijinul pe multiple planuri acordat satului natal de catre unii dintre fiii sai stabiliti in Muntenia si Moldova: Ioan Colt (Coltescu) - mare comerciant bucurestean, Nicolae Nema - comerciant stabilit in Galati, Neculai Cioflec si Ioan Colan - mosieri in Muntenia s.a. Intensele si multiplele legaturi cu Tara s-au concretizat intr-o permanenta si durabila circulatie a oamenilor, cartilor, publicatiilor si, prin aceasta, a valorilor perene ale culturii nationale. Aceste legaturi s-au diversificat si amplificat in timp prin prezenta la studii a tinerilor elevi si studenti; efectuarea unor colecte pentru strangerea de fonduri necesare bisericii si scolii din localitate; participarea a 20 de familii din Araci la Expozitia generala romana, organizata in 1906 la Bucuresti s.a.

In august 1916, Armata Romana a fost intampinata la intrarea in Araci, cu fanfara si flori. Deoarece au ajutat la construirea podului peste Olt, care a inlesnit retragerea trupelor romanesti din Ardeal, in septembrie 1916, primarul Gh. Brandus si notarul Constantin Cioflec au fost nevoiti sa ia drumul surghiunului. Cantorul Constantin Cioflec, cu o parte din familia sa, va ajunge in Siberia, de unde, impreuna cu voluntarii ardeleni, se va intoarce acasa dupa terminarea razboiului. Aceasta odisee constituie subiectul romanului Pe urmele destinului. O goana in jur de sine insusi, scris de araceanul Romulus Cioflec si aparut la editura ce-i purta numele, la Bucuresti, in anul 1943.

In timpul primului razboi mondial, pr. Aurel Nistor din Arpatac (azi Araci) a fost inchis doua luni la Cluj (15 august- 15 oct. 1916), apoi deportat la Landzser, Buk, Kophaza si Agafolva-Sopron, pana la 26 iulie 1918. Impreuna cu parintele Aurel Nistor este arestat si comerciantul Gheorghe Axente; in 1917 sunt condamnati la inchisoare de statul ungar: Gheorghe Brandus (fost primar), Alexandru Nema, Gheorghe Nema, Alexandru Brandus, Ilie Nema, Alexandru Bota, Ioan Casas, Paraschiva Axente, Niculai Balo, Neculai Brandus, Ioan si Ilie Glajaru, tot din motive politice si nationale. Toate acestea le-au suferit numai pentru faptul ca erau romani. "Dupa doi ani de suferinte, in care speranta nu murise", o femeie din sat care a aflat de a doua intrare a trupelor romane in Ardeal, in marea ei bucurie, in toiul noptii batea pe la ferestre vestind: "Sculati ca a rasarit soarele Romanilor". Eliberat din lagarul de la Sopron, din vestul Ungariei, parintele Aurel Nistor organizeaza Comitetul National Roman si Garda Nationala din comuna. Lista celor 106 semnaturi puse pe "Hotararea noastra" (document ce exprima vointa de unire cu Tara) incepe cu cea a preotului paroh si continua cu nume, precum: Axente, Nistor, Tantarean, Draganel, Brandus, Rafiroiu, Colan, Leuca, Nema, Botoradu, Motoasca, Grozea, Brandus, Bota, Ancu, Ciucasel, Colt, Casas, Surdu, Lupu, Varza s.a. Delegatul romanilor din Araci la Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia, preotul Aurel Nistor, va intalni pe Campul lui Horia pe fratii sai Pompiliu si Virgil. In vara anului 1997, localitatea a primit vizita parlamentara condusa de Adrian Nastase, vicepresedintele Camerei Deputatilor. Localitatea are stranse legaturi cu Brasovul si alte asezari invecinate din Tara Barsei, dar si cu municipiul Sfintu Gheorghe.

Biserica din Araci este datata inca in anul 1688. Avea dimensiunile de 7/3,5 stanjeni, construita din piatra si caramida, acoperita cu tigla. Un document din 1767 aminteste de biserica din lemn cu hramul "Sfantul Dumitru", amplasata in cimitirul satului Araci. In anul 1797, Araci apare intr-un tablou cu bisericile ortodoxe din Protopopiatul Haromsecului.

Intr-un inventar din 1854 se mentioneaza proprietatile bisericii din Araci, printre care: "casa parohiala in care locuieste preotul, ...si curtea cu casa scolii", precum si "fanatia bisericeasca din parohia Greco-rasariteana din Arpatac" etc. Inventarul este semnat de: Gheorghe Cioflec, parohul locului; Gheorghe Grozia, biraul (primarul satului); Ioan Axente, V. Gociman; Ioan Pustai, curator; Ioan Nichili si Ioan Bota, jurati. Pentru asigurarea fondurilor necesare bisericii s-a constituit o fundatie. Intr-un document, preotul era indemnat "sa binevoiasca a sili pre toti crestinii tiitori de biserica noastra dreptu maritoare, cari inca pana acum nu contribuira la fundatia amintita, sa contribuiasca si ei". "Fondatiunea bisericii" fusese intemeiata "la finea anului 1865". Nicolae Leuca, "un bunu parochianu", contribuise la aceasta "cu daruirea unui loc de sase ferdele".

Consemnarea averii "nemiscatoare a Bisericii gr. orientale a satului Arpatacu", din mai 1868, cuprindea: biserica si "ingropatoarea"; casa si curtea parohiala; casa, curtea si gradina scolii; un loc de arat in Bucsioru si inca alte doua "daruite"; faneata, pasune, lunca. Documentul poarta semnatura parohului Alexandru Cioflec, Ilie Bordianu, jude local; Neculai Leuca, Neculai Botoradu, Neculai Gruia si Ioan Brandusi. Intre anii 1881-1887, sub pastorirea preotului Dionisie Nistor (tatal episcopului Veniamin si al protopopului Aurel Nistor), se zideste o noua biserica, cu hramul "Sfantul Dumitru", mai mare si cu un turn inalt la intrare. Podoabele acestei biserici o formau si cele 16 icoane de pe iconostas, pictate de renumitul pictor brasovean Misu Popp, a carui sotie era din Araci. Sfintirea a avut loc la 26 octombrie 1887, moment la care a participat Mitropolitul Miron Romanul. Aceasta biserica a fost demolata dupa cutremurul din 1940, care a lasat urme in turnul si zidurile bisericii. De atunci si pana la cladirea unei noi biserici, slujbele religioase s-au facut intr-o capela improvizata, care a fost de altfel Casa Culturala Ortodoxa, zidita in 1910. Dupa numirea ca preot, in 1952, a lui Aurel Nistor, la 10 iulie 1955 s-a pus piatra fundamentala a noii biserici, pe vechea temelie. Sfat bun si danie generoasa s-a primit in aceasta mare lucrare de la Mitropolitul Nicolae Colan si din partea Departamentului Cultelor. Si astfel s-a ridicat in Araci "biserica inalta, cum n-a mai fost alta", monumentala, spatioasa. Biserica nu este pictata. Tarnosirea ei s-a facut de catre episcopul Emilian Antal, de la manastirea Toplita, duminica, 25 octombrie 1964, din soborul preotilor slujitori facand parte si viitorul Mitropolit Nicolae Mladin.

Biserica prezinta un plan in cruce, cu abside laterale, cupola cu baza rotunda si ferestre rotunjite, cu doua turle pe pronaos - cu baza patrata din care se inalta un octogon cu ferestre in arcade. Fiind grav afectata de ultimele cutremure, astazi nu se mai oficiaza slujbe in ea, folosindu-se din nou capela amenajata in casa culturala. Obiecte de cult vechi ale bisericii sunt: cele 16 icoane pictate in ulei pe panza si alte 11 icoane pictate in ulei pe lemn de pictorul Misu Popp din Brasov in anul 1884; epitaful bisericii (1890), cruce de lemn pictata cu icoana Rastignirii; icoana pictata pe panza cu praznicele imparatesti (1890), policandru cu 16 brate (1887). Carti vechi de cult: Apostol, Ramnic, 1747; Sfanta Evanghelie, Bucuresti, 1750; Sfanta Evanghelie, Bucuresti, 1752; Triod, Ramnic, 1761; Penticostar, Sibiu, 1805; Propoveduiri si Didahii, Buda, 1809; Kiriacodromion, Sibiu, 1853; Minei, 12 volume in chirilica, Sibiu, 1853-1856; Minei, 12 volume, Sibiu, 1853-1856; Sfanta Scriptura, Sibiu, 1856; Dumnezeiestile Liturghii, Sibiu, 1856; Molitvelnic, in chirilice, Sibiu, 1874; Octoih Mare, Bucuresti, 1890; Triod, Bucuresti, 1891; Predici, de Ilie Miniat, Bucuresti, 1897; Orologiu, Bucuresti, 1896. In 1796, biblioteca parohiei din localitate cuprindea si o Cazanie a lui Varlaam.

La Arhivele Nationale din Sfantu Gheorghe se pastreaza registrele parohiale de stare civila ale parohiei ortodoxe din Araci din anii 1815-1940. Fondatorii noii biserici sunt: Mitropolitul Nicolae Colan, episcopul Veniamin Nistor, pr. Aurel si Maria Nistor, Achim si Elena Leuca, Alexandru si Emilia Brindus, Iosif si Rafira Morar, Alexandru si Dorica Tantarean, Victor si Elisabeta Rafiroiu, Vasile si Florica Rafiroiu, Iancu si Ana Axente, Iosif si Maria Bucuras, Gheorghe si Maria Rafiroiu, Ioan si Maria Popister din Brasov.

In 1898, parohia avea 17,2 jugare pamant, iar in 1947 dispunea de 40,9 ha, din care 18,4 paduri, casa parohiala si "una casa culturala amenajata in capela". In sirul preotilor cunoscuti se inscriu: Ioan si Stroie, care pastoresc 30 de familii de credinciosi ortodocsi in 1733; Iacob Cioflec pastoreste 70 de familii de credinciosi ortodocsi, intre 1791-1805; Ioan Stroe (1805-1825); George Cioflec (1825- 1865) - hirotonit la 26 octombrie 1825 de episcopul Vasile Moga; Alexandru Cioflec (1865-1880) - hirotonit de Andrei Saguna; in anul 1880 s-a organizat concurs pentru post intre pr. Alexie Bucsa din Belin (58 de voturi), pr. Augustin Cosma din Micfalau (4 voturi) si pr. Alexandru Ciucan din Aita Medie (nici un vot); in acest an, parohia a fost administrata de Alexie Bucsa, ales la 20 iulie 1880; a urmat vrednicul preot Dionisie Nistor (1881-1901) - hirotonit de Mitropolitul Miron Romanul; dupa moartea acestuia, la cererea credinciosilor din sat, altarul bisericii a fost slujit de Aurel Nistor, unul dintre fiii preotului Dionisie; preotul Aurel Nistor, nascut la 24 aprilie 1882, a fost hirotonit la 2 decembrie 1903 de Mitropolitul Ioan Metianu; a slujit ca preot timp de 68 de ani, pana aproape de moarte (la 92 de ani); dupa mutarea preotului Aurel Nistor la Sfantu Gheorghe pentru indeplinirea misiunii de protopop si a altor importante rosturi publice, a urmat Silviu Josan (1931-1942); Ioan Rafiroiu senior (1943-1946) - fost protopop de Oituz; Vasile Usec (1948-1952); revine Aurel Nistor (1952-1 mai 1972), apoi se pensioneaza; intre anii 1972-1975 urmeaza preotii: Alexandru Pop (fost diacon la biserica greceasca din Brasov), Andrei Sicoe din Iaras; Adrian Boghici; Alexandru Pop; Aurel Suciu (1975-1979) - originar din Bran Poarta (Brasov), nascut la 9 decembrie 1951; a absolvit liceul teoretic in Predeal, Facultatea de Teologie la Sibiu, fiind hirotonit ca preot la Araci in data de 17 noiembrie 1974 de Emilian Birdas, episcop vicar al Sibiului; Constantin Puia (1979-1985); Remus Lupu (1985- 1988); Ioan Rusu (1988); V. Lancrajan (1989-1991); Ioan Dan Stelea (1991-1995); Iuliu Farcas (din 1995 si in prezent). In semn de cinstire a memoriei ilustrilor fii ai Araciului au fost montate doua placi comemorative, in anul 1993, respectiv in 1995, cu urmatoarele texte: "In aceasta casa a trait si creat Nicolae Colan, Mitropolit al Ardealului, Crisanei si Maramuresului, membru al Academiei Romane, fiu al satului Araci, nascut la 28.11.1893", si respectiv "In acest loc, in fosta casa parohiala, au trait Episcopul Veniamin Nistor (1886-1963), Protopopul Aurel Nistor (1863-1961) si medicul Pompiliu Nistor (1883-1961), personalitati ale spiritualitatii romanesti". Placile au fost dezvelite si sfintite in cadrul unor ceremonii la 8 decembrie 1996, la care au participat inalte personalitati laice si bisericesti in frunte cu I.P.S. Antonie Plamadeala, Mitropolitul Ardealului, P.S. Laurentiu Streza, episcopul Caransebesului si P.S. Ioan Selejan, cu sprijinul caruia au fost reparate si renovate casa parohiala si capela ortodoxa din localitate. Dupa infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, P.S. Ioan Selejan a fost prezent in parohie, cu prilejul unor evenimente liturgice sau culturale.

Pe 28 octombrie 2001, la hramul bisericii, P.S. Ioan Selejan a parcurs drumul de la intrarea in sat pana la biserica intr-o caleasca de epoca, fiind intampinat de un sobor de preoti, oficialitati ale judetului, alte personalitati si sute de credinciosi. Cu aceasta ocazie, din initiativa P.S. Ioan, s-a stabilit ca pana la gasirea sumelor necesare executarii lucrarilor la biserica afectata de cutremurele din 1977 si 1990, sa inceapa construirea, in acelasi perimetru, a unei noi biserici, dimensionata la nevoile actuale ale credinciosilor. Pentru ridicarea scolii din Araci, in anul 1807 s-a facut o donatie din partea a 17 familii, intre acestea numarandu-se: Gheorghe Atomei, Stefan Ciuciula, Matei Olariu Birau, Vasile Potcoava, Gheorghe Leuca, Nicu Stancu, Gheorghe Anei, Ioan Socaciu, I. Moraru. In 1847, invatator era Aron Cioflec care preda la 38 de scolari (21 baieti si 18 fete). Scoala confesionala ortodoxa functiona din anul 1818. In cererea din acel an catre imparat, comunitatea romaneasca din Araci solicita ca dijma data cantorului calvin sa revina celui roman, deoarce acesta si preotul se ocupau de pregatirea scolara a copiilor romani. Mai tarziu, in 1852, preotul Gheorghe Cioflec cere Sibiului sa aprobe terenul ales pentru edificarea scolii confesionale, ca "sa avem si noi scoala, ca fiii si fiicele noastre sa nu ramaie in linia dobitoacelor necuvantatoare", se spune in memoriu. Primii invatatori cunoscuti din Araci au fost si Iacob Cioflec cu fiii sai, Gheorghe si Aron. De la aceasta data a functionat ca invatator Alexandru Cioflec, in timpul caruia s-a construit scoala.

In 1872, in Araci se ridica scoala comunala, asezata in centru, avand doua sali, intr-una din ele se invata in limba romana (in 1900 scoala este preluata de stat). Din 1878 invatamantul a fost exclusiv in limba maghiara. Ridicarea unei noi scoli confesionale ortodoxe in Araci, in 1909, a fost un deziderat important pentru fiii satului si un prilej de a-si demonstra vrednicia in numele neamului lor in acele vremuri de opresiune nationala. Inimosul preot Aurel Nistor publica in Gazeta Transilvaniei, la 2 octombrie 1909, urmatoarea "Multamita publica": "Mandra trebuie sa fie orice mama cu fiii buni? Cu atat mai mandra trebuie sa fie o comuna ca are fii buni! O astfel de comuna, mandra de fiii ei, e si comuna noastra, caci ea in trecut a avut multi fii alesi, cari cu drag si-au adus aminte de comuna lor natala, jertfind din prisosul lor pentru ridicarea unei mandre biserici; asa a avut pe fericitii in Domnul: Dumitru si Nicolae Cioflec, Ioan Coltescu si altii, cari au jertfit sume frumoase pentru ridicarea casei Domnului. Tanara generatie insa se arata si ea vrednica de antecesorii ei si ca prima solie de nadejdi in viitor ne-a venit de la dl. Ioan G. Colan, mare comersant in Patarlagele (Romania). In zilele trecute a trimis bisericei gr.or. din Arpatac suma de cor. 500, ca sa se depuna si fructifice ca un fond deosebit pana cand se va infiinta in comuna scoala confesionala, avand atunci a se folosi suma la ridicarea cladirii. Cu aceeasi mentiune a trimis un alt fiu vrednic al comunei, Niculae Nema, cassar la firma Coltofeanu din Galati, de la sine, suma de lei 105 si colecta de la prieteni ai d-sale lei 135, anume de la domnii Radu Odor, 20 lei, G. Coltofeanu, 10 lei, M.L. Halpem, 10 lei, V. Damian, 5 lei, G. Turbure, 10 lei, E. Istrate, 5 lei, H. Stalsky, 10 lei, G. Renta, 5 lei, G. Muntean, 20 lei, I. Negoescu, 10 lei, I. Ceanga, 5 lei, I. Comsa Fulga, 5 lei, C. Coltofeanu, 10 lei, toti din Galati, iar M. Papadopol din Craiova 10 lei. Atat marinimosilor contribuenti, cat si mai ales vrednicilor fii ai comunei noastre le aducem cele mai calduroase multumiri. Dea Dumnezeu ca exemplul lor sa-l urmeze cat mai multi fii ai neamului nostru. Arpatac, 27 sept. 1909".

La 4 februarie 1909, Gazeta Transilvaniei publica o lista de contributie in bani a numerosi romani din intreaga Transilvanie pentru masa studentilor romani din Brasov. Lista de colecta nr. l0 cuprinde tineri din Araci: (colectant Silvestru Cioflec, cl.V, gimnaziala): Constantin Cioflec - Arpatac (azi Araci, jud. Covasna) 3 coroane, George Rafiroi 1 cor., Romulus Cioflec 1 cor, Maria Bucsa 1 cor., Constantin Cioflec junior 1 cor., Valeria Cioflec 20 b., Octavian Cioflec 20 b., in total pana la acea data erau adunate 540 coroane pentru masa studentilor romani din Brasov. Se dezvaluie astfel si un crampei din sufletul frumos al romanilor din Araci, in interes national, pentru cultura romaneasca, fiind cunoscute familiile Cioflec si Rafiroiu din Araci.

In anii 1930-1939 director al scolii a fost Axente Dionsie, urmat de Iosif Rafiroiu, D. Axente, Gheorghe Leanca, Nina Axente (1955-1977), Elena Craciun (1977-1989). Roadele acestei stari de spirit si ale acelor realizari se pot evalua relevand faptul ca in anul 1938, din Araci erau 23 de licentiati, 3 studenti si 19 absolventi de "scoli speciale si secundare" si alti multi absolventi de gimnaziu, scoli speciale de masini, agricultura, contabilitate.

In anul scolar 1999/2000 au fost inscrisi, la sectia cu predare in limba romana a Scolii "Romulus Cioflec" din localitate, 329 copii, dintre care 40 in ciclul prescolar, 212 in cel primar, iar 77 in cel gimnazial. Alaturi de biserica, scoala si familie, Asociatiunea ASTRA, prin imboldurile si rosturile sale culturale, a luminat pasii acestor fii ai satului Araci, unii devenind remarcabili activisti ai Astrei.

Inca din primii ani de dupa intemeierea sa, in 1861, Asociatiunea a cautat sa-si extinda activitatea in toate teritoriile locuite de romanii din Ardeal, la inceput cu rezultate destul de modeste. In Araci, Valcele, Haghig sunt consemnate actiuni ale ASTREI inca din 1864. In anul 1900, agentura (filiala) Araci era arondata Despartamantului Treiscaune-Ciuc al Astrei, asa dupa cum consemneaza Registrul de procese-verbale al agenturii, donat parintelui Aurel Nistor si aflat astazi in colectiile de manuscrise ale Bibliotecii Astra din Sibiu. Din comitetul agenturii faceau parte, la acea data, George Axente - presedinte, Alexandru Brandus - casier, Constantin Cioflec - secretar, George Tantarean - controlor si Ioan Stefan - bibliotecar. Presedintele fostului comitet, venerabilul George Axente, a tanarul preot Aurel Nistor (1882-1973). Alaturi de el, Alexandru Brandus - casier, Constantin Cioflec - secretar si George Axente junior - bibliotecar. A fost un moment benefic pentru soarta agenturii alegerea in fruntea sa a acestui insufletit ziditor de credinta si cultura romaneasca. Sub carmuirea lui, obstea romanilor din Araci va urma un drum ascendent, cu progrese spectaculoase in toate domeniile vietii: bisericesc, scolar, cultural, economic, localitatea devenind un model de convietuire interetnica, de viata moral-cetateneasca, de propasire pe calea civilizatiei, de constiinta nationala. In aceeasi vreme, preotul Aurel Nistor inaugureaza seria prelegerilor poporale, la care sunt antrenati intelectualii satului sau tinerii plecati la studii si reveniti acasa in perioada vacantelor. Prima prelegere, consemnata ca atare in Registrul de procese verbale al agenturii, a avut loc la 27 decembrie 1907 / 9 ianuarie 1908. Cu acest prilej, Constantin Cioflec, "student in drept si litere" la Bucuresti, vorbeste in fata consatenilor despre forta ratiunii si moralei in debarasarea de vicii, facand apel la viata cumpatata si renuntare la consumul excesiv de alcool. Apoi, Pompiliu Nistor, alt fiu al satului, medic la Budapesta, face o expunere despre bolile molipsitoare si modalitatile de combatere a lor.

Dintr-o relatare publicata de Gazeta Transilvaniei in 25 iunie 1909, privind Adunarea Despartamantului Brasov al ASTREI, aflam ca la 7 decembrie 1908 s-au tinut prelegeri (conferinte) populare in Haghig si Arpatac (azi Araci), de catre preotul Aurel Nistor (despre "Uneltele agronomice"), Nicolae Bogdan si V. Negut, membri ai comitetului (despre "Alcoolism"). Aflam totodata ca secretarul despartamantului Brasov al ASTREI, Al. Bogdan, "a impartit arpatacenilor gratuit 20 de carticele cu cantece poporale", astfel ca toti "cei care le-au primit sa-si aduca aminte de iarna cand au invatat sa ceteaseca romaneste". Adunarea despartamantului a hotarat, printre altele, si premierea parintelui Aurel Nistor, "cu unul din cele 2 premii de cate 50 coroane". Alaturi de Romulus Cioflec si Pompiliu Nistor, ii vom regasi in ipostaza de conferentiari, recitatori sau interpreti pe Nicolae Colan (care, in 1910, elev la gimnaziu, declama in fata consatenilor sai Noi vrem pamant; de George Cosbuc, Oltul de Octavian Goga, sau juca in scenete), George Colan, Al. Brandus, Ioan si George Rafiroiu s.a.

Concomitent, pe parcursul anului 1910, au fost executate lucrari de renovare a bisericii ortodoxe, astfel incat de Sfantul Dumitru, la 26 octombrie/5 noiembrie 1910, comitetul agenturii organizeaza o serbare culturala la care este invitata conducerea despartamantului. Cu acest prilej s-a inaugurat Casa Culturala. Dupa inaugurarea acestui lacas, activitatile Astrei

vor castiga in continut, atractivitate si continuitate. Biserica si Asociatiunea vor fi, pentru romanii din Araci, pilonii de baza in mentinerea si afirmarea constiintei lor nationale. Deoarece aici problema principala nu era analfabetismul, ci necunoasterea scrisului si cititului in limba materna, Aurel Nistor organizeaza, incepand cu vara anului 1909, cursuri de catechizatie, care vor fi frecventate de 30-60 de tineri si varstnici, avand un dublu scop: initierea participantilor in tainele Sfintei Scripturi si a religiei ortodoxe, precum si invatarea scrisului si cititului in limba romana, intrucat la scoala de stat se preda in limba maghiara.

Un capitol aparte il reprezinta aria subiectelor privind educatia cultural-nationala a membrilor comunitatii romanilor din Araci. Prelegerile cu subiecte economice, recomandate si incurajate cu diverse premii de conducerea Asociatiunii, au reprezentat o constanta in cadrul agenturii Araci. Despartamantul Brasov initiaza special pentru agricultorii din Araci un concurs dotat cu un premiu de 50 coroane, pentru amenajarea unei gropi de gunoi model, castigat de Constantin Cioflec. O alta initiativa in domeniul economic, a agenturii Araci, viza achizitionarea de puieti de meri de la pepiniera din Sfantu Gheorghe pentru a fi plantati in gradinile aracenilor in primavara anului 1913. Prelegerile pe teme agricole erau dublate de promovarea ideii "insotirilor", cooperativelor si a asigurarilor ca mijloace de protejare a micilor producatori.

De altfel, preocuparile lui Aurel Nistor privind progresul economic al taranilor romani a depasit granitele agenturii Araci si chiar ale despartamantului. In anul 1909, Comitetul central al Asociatiunii angajeaza pe postul de conferentiar economic pe acelasi Aurel Nistor, cu misiunea de a sustine douazeci de prelegeri economice in zona Tarnavelor si in alte parti ale Ardealului, in functie de solicitari. Activitatea de conferentiar al Astrei este continuata de Aurel Nistor si dupa anul 1918.

Nu erau neglijate la Araci nici aspectele legate de educatia igienico-sanitara a locuitorilor, prin abordarea unor teme privind viata cumpatata, ravagiile alcoolismului, bolile molipsitoare si combaterea lor Teme privind unele descoperiri stiintifice ale vremii (Despre electricitate, telegrafie si radio), actualitati ale vietii internationale (Urgiile razboiului balcanic; Nenorocirea Titanicului) sau altele vizand elemente de civilizatie cotidiana (Despre epistole, mandate, pachete), vin sa intregeasca paleta activitatilor pe care agentura Araci, prin parintele Aurel Nistor, le propunea membrilor sai. Parintele Nistor elaboreaza chiar un Proiect de program cadru pentru o agentura, pe care Gazeta Transilvaniei il publica in 1910, cu mentiunea ca el a fost pus in aplicare in Araci, Cristian, Feldioara si Codlea. Cercul ASTRA din Araci avea, in 1912, 6 membri ordinari si 53 de membri ajutatori, plasandu-se si din acest punct de vedere printre fruntasele despartamantului. In localitate intrau cel putin 70-80 de gazete romanesti pe saptamana. Printre ele: Gazeta Transilvaniei, Telegraful Roman, Libertatea, Cosanzeana, Romanul, Luceafarul, Foaia poporului, Bobarnacul, Poporul roman, Revista teologica, astfel ca romanii araceni erau in permanent contact cu marile probleme politice, sociale, religioase, spirituale si culturale ale neamului lor. Cartile bibliotecii agenturii se dovedeau insuficiente fata de cereri, asfel incat se solicitau tot mai intens, prin inscrierea in randurile membrilor ajutatori, cele editate de ASTRA in colectia Biblioteca poporala a Asocíatiunii, precum si calendarele Astrei si ale altor publicatii din Ardeal si din tara, care adesea erau distribuite in mod gratuit participantilor la manifestarile agenturii. Ca o recunoastere a performantelor realizate, localitatea Araci este aleasa de conducerea Despartamantului Brasov pentru a gazdui, in vara anului 1913, Adunarea generala a Despartamantului. Ea s-a desfasurat la 16/29 iunie 1913 si s-a inscris ca un eveniment de seama in viata localitatii.

Izbucnirea primei conflagratii mondiale va intrerupe cu brutalitate cursul vietii culturale romanesti in Araci. Ultima sezatoare, consemnata in protocoalele agenturii, dateaza din 16 februarie 1914. Pana dupa 1 Decembrie 1918, locul culturii, al cantecelor, sezatorilor si prelegerilor este luat de bubuitul tunurilor, de jalea si pustiirile razboiului, de lupta pentru supravietuire si, ca o rasplata, de infaptuirea visului Marii Uniri.

Agentura Araci a Asociatiunii isi reia firul manifestarilor in martie 1920, extinzandu-si activitatile si in Ariusd. Aurel Nistor reincepe seria prelegerilor populare. In calitate de conferentiar al ASTREI, in martie 1920 expune invatatorilor romani din Treiscaune, la Sfantul Gheorghe, despre metodologia propagandei culturale la sate prin biblioteci populare, sezatori culturale, prelegeri etc. O contributie remarcabila la cunoasterea profunda a realitatilor convetuirii interetnice din zona, finalizata cu judicioase propuneri, este brosura lui Aurel Nistor, Problema romaneasca in tinuturile secuizate si Biserica ortodoxa, tiparita la Sibiu, in 1939. La Araci a existat una dintre cele mai active asociatii ale femeilor ortodoxe, Reuniunea femeilor romane greco-ortodoxe, infiintata in 1904 pentru infrumusetarea bisericei si pentru alte scopuri culturale. Doamna Elena Dr. Iancu Metianu, nascuta Grosu, din Zarnesti, a fost presedinta de onoare a Reuniunei.

Exemplul presedintei de onoare, care a donat 220 coroane, a fost urmat si de primarul comunei, George Brandus, care a oferit 50 cor., I.G. Colan, comerciant (Patarlagele, Romania), care a trimis 40 lei, Iancu Axente, care a colectat de la Otroban N., sef de gara (Feldioara), 10 cor., A. Spitz 5 cor., V. Bruss 5 cor., Kamner Comp. 5 cor., toti comercianti (Brasov), G.B. Casas carciumar (Valcele), 2 cor., parohul Aurel Nistor a colectat de la Simion F. 5 cor., N.P. Goldmann 2 cor., I.G. Eremie 2 cor., comercianti, si de la Horvath Al., frizer, 1 cor. (toti din Brasov), de la Ioan Voda 2 cor., G. Nastea 2 cor., notari, de la d-soara Elena Sona 60 fil. (Zarnesti), de la I. Puscariu, invatator (Poiana-Marului), 1 cor. De contribuiri benevole a mai beneficiat Reuniunea de la Ioan Nema (Zarnesti) 20 cor., G. Zatica (Bod) 1 cor., Ioan Sporea, Neculae Ilie, invatatori (Feldioara), Victor Braniste, redactor (Brasov), cate 1 cor., Gizella Axente (Arpatac) 1 cor.; prin Iancu Axente s-a colectat de la mai multi binefacatori 14 cor. Fondul disponibil era, in 1909, de 1050,25 coroane. Multe doamne, care desi nu locuiau in comuna, totusi, "spre bun indemn", erau membre ale Reuniunii din Araci, precum: Maria Moise Micu, Elena Aron Gogonea si Ana Nec. Rambet (Poiana-Marului), Victoria Vasile Meret (Bod), Reveca I. Voda si Maria Ioan Nema (Zarnesti), Elena Alexandru Axente (Bucuresti) si Reveca Ioan Nema (Ariusd). Alte reuniuni si societati culturale vor functiona in Araci, alaturi de ASTRA, in perioada interbelica. In deceniul trei al secolului XX functiona aici un cor cu 35 de membri, condus de invatatorul Dionisie Axente si, in lipsa lui, de invatatoarea Sanda Pavelescu. Parohia ortodoxa din Araci si-a cedat localul pentru scoala romaneasca, iar biblioteca parohiala a ajuns, in 1929, la 610 volume, fiind cea mai mare biblioteca de acest gen din protopopiatul Sfantu Gheorghe. Peste ani, aceeasi solidaritate admirabila si iubire fata de satul natal sunt exprimate si de nepoatele Mitropolitului Nicolae Colan, doamna Cornelia Costea din Cluj si domnisoara Elena Leuca din Sibiu, care au lasat prin testament parohiei ortodoxe din Araci 3,5 ha de pamant. Societatea de tineret "Sfantu Gheorghe", cu filiale in majoritatea localitatilor cu populatie romaneasca din zona, prezenta si piese de teatru, cu ocazia programelor culturale ce erau urmate de baluri si "ceaiuri dansante". Printre titlurile jucate, in perioada dintre cele doua razboaie mondiale de filiala din Araci, erau si: Un tren domnesc, Juramantul, Tiganul notaras, Tiganul in caruta, Finantul, Voiaj de nunta si altele, fireste, majoritatea comedii.

In iunie 1936, marele om de cultura Nicolae Iorga viziteaza Araciul, fermecat de puternica personalitate a acestei comunitati romanesti. Peste un an, atras de aceeasi personalitate de exceptie, Araciul este vizitat de regele Carol al II-lea. Asadar, in Araci, pe scena Casei culturale romanesti (azi capela ortodoxa), edificiu construit in 1910, din fondurile lasate prin testament de invatatorul folclorist Dimitrie Cioflec (autorul Culegerii de poezii populare din 1855), cu ocazia sarbatorilor de Craciun si de Pasti, reprezentatiile teatrale erau nelipsite. Batranii satului mentioneaza printre "actorii" cu cele mai bune prestatii pe viitorul Mitropolit al Ardealului, ierarhul-carturar Nicolae Colan, "pe care il prindea cel mai bine rolul tiganului rapsod". Brosura Despre apele minerale de la Arpatac, Bodoc si Covasna, din 1821, scrisa de medicul si omul de cultura dr. Vasile Popp, este considerata cea dintai lucrare medicala in limba romana. A fost reeditata la Cluj in 1935, de Sextil Rusu. In 1938, parohul comunei Araci, Silviu Josan, a primit suma de 4000 lei pentru ridicarea unei troite pe locul Sfantului Altar al fostei biserici din comuna. Banii pentru troita au fost dati de episcopul Nicolae Colan. In acelasi an localitatea a fost vizitata de Regele Carol al II-lea, care a inspectat santierele de desecare si amenajare a pamantului organizate de Strajerie.

La marginea localitatii Araci se afla amplasat Cimitirul Eroilor. Suprafata cimitirului este de circa 880 mp, pe un teren in panta. In partea stanga, pe dealul intrarii, este amplasat monumentul in forma de cruce, construit din piatra, pe care se afla inscriptii. Una din ele are urmatorul text: In amintirea eroilor cazuti pe campul de lupta din anul 1914, pana in 1919. Urmeaza numele a 36 de ostasi eroi. La baza crucii se afla o casca militara din bronz, iar sub casca, o spada. Crucea este strajuita de doua urne pentru flori. In cimitir se afla 42 de morminte de ostasi, majoritatea fiind eroi necunoscuti, care odihnesc la umbra unor cruci de piatra. Tot in satul Araci se afla o cruce de piatra la mormantul unui ofiter roman originar din localitate, cazut in al doilea razboi mondial. La baza crucii, pe mormant, se afla o casca militara originala. Mormantul ii apartine capitanului Dionisie Axente, fost invatator al scolii, cazut in al doilea razboi mondial. Fotografia sa se afla deasupra textului de pe cruce.

In 1915, stegarul Dionisie Nistor (tanar profesor, fiul preotului din Araci) a murit eroic pe frontul din Galitia. In 1933, osemintele sale au fost deshumate din orasul Komarno si ingropate in pamantul natal, in fata bisericii din sat. Din initiativa societatii civile romanesti din Sfantu Gheorghe, cu sprijinul Ministerului Culturii, in anul 1999, Muzeul Carpatilor Rasariteni a amenajat "Casa memoriala Romulus Cioflec", in locuinta familiei Cioflec din Araci, la inaugurarea careia a participat si ministrul culturii, Ioan Caramitru. In fata scolii din sat, ce poarta numele scriitorului Romulus Cioflec, se afla bustul scriitorului. Intr-un asemenea mediu de rodnica viata nationala si culturala romaneasca, Araciul a dat culturii si spiritualitatii romanesti importante personalitati culturale. Printre acestea sunt si figuri de prima marime ale culturii nationale.

Astfel, in Araci s-a nascut una dintre cele mai mari personalitati romanesti ridicate din zona Covasna-Harghita, Mitropolitul Nicolae Colan (1893-1967). A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti si Institutul Teologic din Sibiu, precum si cursurile de specializare teologica ale Universitatii din Berlin. A inceput cu o stralucita cariera didactica. A fost profesor la Liceul "Gheorghe Lazar" din Bucuresti, apoi la Catedra de "Studiul Noului Testament" a Academiei Teologice "Andreiana" din Sibiu si a predat limba si literatura romana, timp de 8 ani, inclusiv in cadrul Scolii Militare din Sibiu. Intre anii 1928-1936 a fost rectorul Academiei Teologice din Sibiu. Din martie 1938 pana in februarie 1939 a fost ministrul Educatiei Nationale, Cultelor si Artelor. A fost ales membru al Academiei Romane din 1938. Ierarh, carturar si pedagog stralucit, Nicolae Colan a scris, numai pana in 1936, peste 1.000 de studii, articole si lucrari, multe din ele asteptand o binemeritata reeditare. A fost episcop al Vadului, Feleacului si Clujului, si Mitropolit al Ardealului. Dimitrie Cioflec (1829-1891) a absolvit cursurile preparandiale (de invatatori) romanesti din tinutul graniceresc (Nasaud) si cursurile pedagogice din Viena. A fost invatator si profesor la Brasov. Este autorul culegerii de poezii populare din Araci (1855) si ctitorul "casei culturale romanesti", cladita din banii sai in 1910 (azi capela ortodoxa).

Virgil Cioflec (1876-1848) s-a nascut in Barlad, fiind unul din membrii de seama ai familiei Cioflec din Araci. S-a afirmat ca scriitor, publicist, critic si colectionar de arta. A scris la Tribuna din Sibiu, la Viata, Soarele, Pagini literare etc. A publicat Epigrame (1898), Malureni (1916) si doua albume despre picturile lui Stefan Luchian (1924) si Nicolae Grigorescu (1925) s.a. A fost fratele lui Romulus Cioflec. A donat Universitatii din Cluj asa-numita Pinacoteca Cioflec, astazi la Muzeul de Arta din Cluj-Napoca. De-a lungul anilor, din localitatea Araci au fost culese, inregistrate si tiparite: colinde, cantece populare, de leagan, de haiducie si balade, inclusiv variante locale ale Mioritei. Constantin Cioflec s-a nascut in 1880, tot in Araci. A absolvit Facultatea de Litere si Filozofie si Facultatea de Drept ale Universitatii Bucuresti. In perioada 1912-1919 este custode la Biblioteca Academiei Romane din Bucuresti. Din 1919 a functionat ca profesor la Liceul "C. Diaconovici Loga" din Timisoara.

Scriitorul Romulus Cioflec (1882-1955), nascut in Araci, si- a inceput activitatea ca invatator in comuna Chiojdeanca (Prahova). A fost apoi profesor la liceele "Alecu Russo" din Chisinau, "C. Diaconovici Loga" din Timisoara si "Gheorghe Lazar" din Bucuresti. Problematica scolii este prezenta si in opera sa literara, edificatoare fiind, in acest sens, piesa de teatru Moarte cu bucluc, care a vazut recent lumina tiparului la Muzeul Carpatilor Rasariteni, prin stradania prof. Luminita Cornea. Protopopul Aurel Nistor, s-a nascut la 24 aprilie/6 mai 1882 in Araci si a murit la 28 februarie 1974. A urmat cursurile scolii primare in Sacele si Araci (1888-1892), gimnaziul la "Szekely Miko" din Sfantu Gheorghe si la liceul "Andrei Saguna"din Brasov (1893-1895) si cursurile Academiei Teologice "Andreiene"la Sibiu. A fost hirotonit in 1903 pentru parohia ortodoxa din Araci, unde va ramane in aceasta functie pana in august 1916, cand este arestat si trimis in lagarele din vestul Ungariei, de unde va fi eliberat in iunie 1918. In 1922 este distins cu braul rosu, iar in 1926 este inscaunat oficial ca protopop de Sfantu Gheorghe. Din aceasta functie se implica in viata publica a judetului Trei Scaune cu multa pasiune si competenta. Dupa ce in perioada la varsta de 75 de ani, unde reconstruieste biserica daramata de cutremurul din 1940. A murit la 92 de ani, in ultima zi a lunii februarie 1974. In anul 1999, la Editura Carpatii Rasariteni din Sfantu Gheorghe a aparut volumul de studii si documente Aurel Nistor. O pagina din istoria Bisericii si a Neamului, alcatuit si ingrijit de Ioan Lacatusu. Gheorghe Rafiroiu (1907-1956), alt fiu al Araciului, a absolvit Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti. Profesor de istorie-geografie la Oradea, Salonta si Lugoj. Este autorul lucrarilor: Manastirea din Peri (1934), Monografia localitatii Araci (1938), Dealul de Fier (memorii din razboi, 1938). Pompiliu Nistor (1883-1961), nascut, de asemenea in Araci, a urmat scoala primara in satul natal si in Satulung, iar studiile secundare la Liceul "Andrei Saguna" din Brasov. Obtine apoi licenta si doctoratul la Facultatea de Medicina din Budapesta (1902-1908). Este ales presedinte al Societatii "Petru Maior" a studentilor romani din capitala Ungariei. A fost unul dintre organizatorii Corpului voluntarilor Ardeleni si Bucovineni militanti pentru Marea Unire si un apreciat fruntas al ASTREI.

Episcopul Veniamin Nistor (1886-1963), fratele lui Aurel Nistor, a urmat scoala primara in satul natal, Araci, si in Brasov, apoi Liceul "Andrei Saguna", tot din Brasov. A absolvit Institutul Teologic din Sibiu si a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti. Continuand traditia familiei, Veniamin Nistor a trait si muncit pe ogorul Bisericii stramosesti. A fost, printre alte functii in cadrul Bisericii, secretar mitropolitan si consilier eparhial cu atributii administrative si economice pe linga Mitropolitul Nicolae Balan. In 1940 a intrat in cinul monahal fiind ridicat la treapta de arhimandrit, iar in anul urmator a fost ales episcop al Caransebesului, pina in 1948, cind Episcopia Caransebesului s-a contopit cu Arhiepiscopia Timisoarei. A publicat mai multe studii - sub pseudonimul "Parintele Nichifor" - in Telegraful Roman din Sibiu, Revue de Transylvanie din Cluj sau in brosura, cu privire la situatia privilegiata a cultelor neortodoxe in perioada interbelica fata de Biserica Ortodoxa (ex. Confesionalism politic, Sibiu, 1930, 109 p.). Ca episcop, a indrumat revista Altarul Banatului si Foaia Diecezana de la Caransebes, activitatea Academiei teologice si a manastirilor din eparhie. A ramas in urma sa un valoros manuscris privind etnografia si folclorul Araciului, semn al pretuirii sale fata de satul natal. Si-a trait ultima parte a vietii la Alba Iulia, la Catedrala Reintregirii. A trecut la cele vesnice la 1 februarie 1963. Protopopul Ioan Rafiroiu (1882-1948), un alt reprezentant de seama al Araciului, protopop al Protopopiatului Oituz (1926-1940), lider de seama al romanilor din zona, in perioada interbelica.

Gheorghe Bota, un distins pedagog si om de cultura, care se va afirma in tinuturile bihorene, s-a nascut in 1889, la Araci. A fost licentiat in filozofie si drept al Universitatii din Bucuresti (1913). A functionat ca profesor in Sfantu Gheorghe si Oradea. Intre anii 1925-1940 a fost, cu intreruperi, inspector sef al regiunii scolare Oradea, deputat de Bihor si membru in mai multe societati culturale si profesionale. A publicat in revistele: Cele Trei Crisuri, Foaia Scolara, Tara Noastra, Gazeta de Vest. In volume i-au aparut lucrarile: Punctul de vedere, Epigrame si epitafe, Religie si caracter, Invatatorul din postul II (roman din viata invatatorilor), Din zile mari - piesa in versuri, Versuri. Dionisie Nistor (nascut in 11 noiembrie 1891), fiul preotului D. Nistor, absolvent al Facultatii de Litere din Jena si al Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatii din Budapesta, a fost profesor la Liceul "Andrei Saguna" din Brasov. A cazut pe frontul din Galitia in primul razboi mondial. Gheorghe Colan s-a nascut la 30 aprilie 1896 in Araci si a murit la 11 octombrie 1963 in Cluj. Scoala primara a urmat-o in Araci, iar cea normala in Sfantu Gheorghe. Trece muntii si, ca voluntar in Razboiul de intregire a neamului, a luptat la Marasesti in regimentul Prahova 7 infanterie, fiind distins cu mai multe decoratii, ca Barbatie si Credinta cu Spada, cea mai inalta pentru neofiteri (caporal, apoi plutonier), Crucea comemorativa a razboiului 1916-1918 cu bareta Marasesti, Ferdinand I cu spada etc. Dupa razboi absolva studiile secundare la Sfantu Gheorghe si Sibiu. Intre 1926 si 1929 a  si apoi presedinte al Asociatiei Notarilor din judetul Trei Scaune iar din 1929 secretar general al Uniunii Notarilor din Romania. Din 1934 a fost prim pretor al plasilor Birchis-Severin, Santana-Arad, Cluj (1938-1940), Arad, Radna. Reintors din refugiu la Cluj, isi incheie cariera administrativa, caracterizata printr-o constiinciozitate, cinste si corectitudine exemplare, la Institutul de lingvistica. A publicat articole in periodice, la Administratia Romana, publicatie a Uniunii Notarilor din Romania. Cavaler al ordinului Coroana Romaniei (1938).

Dávid Gyula (n.13 VIII 1928), istoric literar si traducator, doctor in stiinte filologice la Universitatea din Cluj (1974), este nascut tot in Araci. Premiul Tamási Áron al fundatiei Bethlen Gábor in 1992. A publicat volumele: Jókai (1971); Petofi Erdélyben (Petofi in Ardeal) (1972); A romániai magyar irodalom története (Istoria literaturii maghiare din Romania) (1978). A tradus din Delavrancea, St. Banulescu, A. Marino, I. Slavici, T. Maiorescu. Alaturi de personalitatile mentionate, de-a lungul anilor, in Araci s-au nascut numerosi intelectuali din randul carora mentionam: profesorii si invatatorii - Maria Nema, Emilia Brandus, Maria Nistor, Marinela Axente, Maria Rafiroiu, Dora Negrea, Nina, Dionisie si Mona Axente; inginerii si economistii - Iosif, Sorin, Adrian, Maria, Voichita Rafiroiu, Gheorghe Casas, Ioan Brandus, Damian Tantarenu, Alexandru si Maria Tifrea, Dumitru Marinescu (actualul

primar); medicii umani si veterinari - Mariana Rosu, Nicolae Nema, Ioan Dinu, Vasile Rafiroiu, Pompiliu Axente, Ioan Negrea; alti intelectuali - Silvester Rafiroiu, Cornelia Costea (nascuta Leuca), Elena Leuca, Iosif Brandus, Ioan Rosu, Bujor, Aurel si Sorin Nistor, Alexandru Axente, Ana Barabas, Marilena Dandarau (fosta primarita) s.a.

Carti Ortodoxe

Cuprins