ASTRA si romanii din Covasna sI Harghita


ASTRA si romanii din Covasna sI Harghita

ASTRA a fost, pe parcursul intregii sale existente, solitara cu romanii din fostele scaune secuiesti. Infiintarea ASTREI, in 1861, a coincis cu venirea in fruntea protopopiatului ortodox al Treiscaunelor a cunoscutului carturar brasovean si luptator pentru emanciparea romanilor, protopopul Ioan Petric - membru fondator al ASTREI, alaturi de protopopul Ioan Moga din Vilcele si de preotii ortodocsi din Bretcu, Intorsura Buzaului, Poiana Sarata, Zagon, Ozun, Sfantu Gheorghe, Valea Mare, Dobarlau, Chichis, Magherus, Varghis, Toplita, de preotii greco-catolici din zona Toplitei, dar si de negustori din Tulghes si Targu Secuiesc.

Dupa infiintarea despartamintelor, in zona au functionat: Despartamantul Brasov-Treiscaune, in perioada 1870-1900 (presedinti: Ioan Petric, Andrei Barseanu si Nicolae Bogdan); Despartamantul Treiscaune-Ciuc, intre anii 1900-1916 (presedinti: Dimitrie Coltofeanu si Constantin Dimian); Despartamantul Giurgeu, infiintat in 1912 de Octavian Codru Taslauanu. Dupa Marea Unire, la Sfantu Gheorghe a avut loc Adunarea Generala de reorganizare a despartamantului si infiintarea Despartamantului Treiscaune, cu sediul la Sfantu Gheorghe. In 1922 s-a infiintat Despartamantul Central Judetean Miercurea-Ciuc al ASTREI.

Pana la Marea Unire, in conditiile intensificarii procesului de deznationalizare a romanilor din sud-estul Transilvaniei, ASTRA a actionat cu intelepciune, curaj si demnitate, sprijind, in primul rand, biserica si scoala confesionala. Spre exemplu, in vara anului 1903, s-a acordat despartamantului Treiscaune-Ciuc suma de 400 de coroane "spre a ajuta scolile confesionale romane cu carti si rechizite scolare".

Rolul ASTREI, ca "focar de cultura si educatie" pentru romanii traitori intr-un spatiu in care "politica nationalista profund dusmanoasa" era mult mai evidenta decat in alte zone ale Transilvaniei, este redat de documentele vremii. Adunarile generale ale despartamintelor din zona, tinute in diferite localitati, erau adevarate evenimente culturale. Asa au fost cele tinute in statiunea Valcele la 2 august 1874, cea din 28 iulie 1893, din statiunea Covasna, Adunarea Generala a Despartamantului Reghin din 2 august 1911, de la Toplita, "unde a participat un numar mare de intelectuali din intreaga Transilvanie, fiind una din cele mai grandioase manifestari de acest fel organizate de despartamantul amintit". Deosebit de importanta a fost activitatea ASTREI in Arpatac (azi Araci), condusa de preotul Aurel Nistor, care era in acelasi timp unul dintre cei mai activi conferentiari ai Asociatiunii, si care, in 1908, a tinut peste 20 de "prelegeri economice in sate din Tara Oltului".

Activitatea ASTREI este marcata in timp de personalitatile nascute in Covasna si Harghita precum: Octavian Codru Taslauanu, Miron Cristea, Nicolae Colan, Alexandru Nicolescu, Justinian Teculescu, Pompiliu Nistor, Ghita Popp, Elie Campeanu, Veniamin Nistor, Emilian Antal, Nicolae Bogdan, Aurel Gociman-Oituz s.a.

Dupa decembrie 1918, au fost reactivate despartamintele centrale judetene Treiscaune si Miercurea-Ciuc, cu toate greutatile intampinate, si a avut loc o adevarata renastere nationala. Asociatiunea a infiintat "biblioteci poporale", a organizat conferinte si prelegeri, scoli taranesti, cursuri de alfabetizare, coruri satesti, echipe de teatru, sezatori literare, expozitii etnografice si alte activitati artistice si sportive. Adunarea generala a Asociatiunii din anul 1931 a avut loc la
Sfantu Gheorghe, prilej cu care profesorul Sabin Opreanu, membru al Sectiunii etnografice, a prezentat lucrarea Tinutul secuilor, studiu "geografic, geologic si etnografic al acestui tinut, referitor la originea secuilor, raporturile lor cu romanii". Adunarea a avut urmari benefice pentru promovarea culturii romanesti in "secuime". Presa editata de ASTRA cuprindea publicatiile: ASTRA Ciucului (Miercurea Ciuc, 1934-1936); Buletinul ASTRA, editat de Despartamantul Central al judetului Treiscaune (Sfantu Gheorghe, 1938- 1940); Glasul Calimanilor (Toplita, 1934), care s-au constituit in importante foruri de opinie romaneasca.

In mai 1997 s-a reactivat Despartamantul ASTRA Covasna-Harghita. In noile conditii, ASTRA renascuta devenea un simbol al culturii romanesti. Asociatiunea, cu bogata sa mostenire istorica dar si cu experienta actuala a romanilor ce vietuiesc in conditii asemanatoare in afara tarii, isi poate aduce contributia sa specifica, incadrata in contextul sporirii aportului societatii civile la conducerea treburilor obstesti. Terenul este pregatit de activitatea asociatiilor cultural-
crestine constituite in cele doua judete dupa evenimentele din decembrie 1989. Dupa reinfiintarea Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita, un mare eveniment l-a constituit desfasurarea celei de-a 93-a adunari generale a ASTREI, in toamna anului 1997, la Sfantu Gheorghe.

Acest adevarat eveniment a stimulat reluarea cercetarilor interdisciplinare referitoare la istoria zonei, inclusiv privind evolutia raporturilor interetnice, editarea unor studii despre activitatea ASTREI in sud-estul Transilvaniei, organizarea Universitatii de vara "Izvorul Muresului" pentru cercetatorii din tara si strainatate preocupati de problematica pastrarii si afirmarii identitatii nationale romanesti in medii multietnice si altele. Valorificand intelepciunea inaintasilor si experienta acumulata pe plan european, Asociatiunea trebuie sa propuna un model de convietuire interetnica in noul context, care sa permita pastrarea identitatii etnice intr-un areal caracterizat de pluralism etnic si confesional. Solutiile propuse trebuie sa se constituie, in acelasi timp, intr-o replica ferma data sustinatorilor autonomiei pe criterii etnice, ai separatismului si izolationismului etnic si ai nostalgicilor dupa privilegii apuse pentru totdeauna, oriunde pe glob.

Carti Ortodoxe

Cuprins