Institutii muzeale


Institutii muzeale

De-a lungul celor peste 120 ani de existenta, Muzeul din Sfantu Gheorghe, judetul Covasna (Muzeul National Secuiesc), a devenit una din cele mai de seama institutii muzeale din Transilvania, impunandu-se in peisajul stiintific al tarii prin valoarea exponatelor sale si prin activitatea de cercetare desfasurata indeosebi de László Ferenc, Csutak Vilmos si Székely Zoltán. Aflat in cunoscuta statiune balneara Valcele, printul mostenitor al tronului Romaniei, Ferdinand de Hohenzolern, a vizitat in 1912 Muzeul din Sfantu Gheorghe, ramanand placut impresionat de bogatia si valoarea colectiilor sale muzeale.

Peste patru ani, cand trupele romane au eliberat sud-estul Transilvaniei, printul mostenitor- Ferdinand, devenit intre timp rege, a trimis aici pe unul din intelectualii sai apropiati - Alexandru Tzigara Samurcas - cu imputernicirea de a instala o garda militara care sa salvaze colectiile care, in imprejurarile tulburi ale conflagratiei mondiale,incepusera a fi descompletate. Dupa retragerea trupelor romane, guvernul maghiar a trimis, pe cai diplomatice, suveranului roman, o scrisoare de multumire in care se exprima recunostinta pentru salvarea patrimoniului muzeului, scrisoare ce se pastreaza in arhiva Muzeului din Sfantu Gheorghe. Dupa infaptuirea
Romaniei Mari, regele Ferdinand a vizitat din nou Muzeul, la inceputul lunii august 1920, institutia afandu-se de data aceasta in noul sau sediu - cladirea monumentala proiectata de arhitectul scriitor Kos Károly care, desi fusese terminata in 1913, nu a putut fi amenajata pentru a fi vizitata de public deoarece in timpul primului razboi mondial a functionat ca spital militar.

In solutionarea multiplelor probleme si depasirea numeroaselor greutati impuse de organizarea si amenajarea muzeului in perioada ce a urmat incheierii primului razboi mondial, Muzeul din Sfantu Gheorghe a fost nemijlocit si eficient sprijinit de Alexandru Tzigara Samurcas. In Memoriul adresat Tribunalului Judetean Trei-Scaune, aflat la dosarul de recunoastere ca persoana juridica a institutiei, din august 1924, facandu-se referiri la acest sprijin se mentioneaza: "Natiunea secuiasca si muzeul multumeste inainte de toate d-lui inspector general al muzeelor Tigara-Samurcas, care in ingrijirea unui savant adanc si cu iubirea unui om de cultura europeana". La randul sau, inspectorul general al muzeelor, Al. Tzigara-Samurcas, participand la manifestarile organizate in 1929 cu ocazia semicentenarului muzeului, a adresat cuvinte de lauda conducatorilor muzeului, care, "imbarbatati de inalta apreciere a colectiilor lor, au stiut de la inceput sa se adapteze vremurilor noi. Sfaturile ce li s-au dat cu prilejul inspectiunilor au fost totdeauna urmate, iar subventiile acordate, minime, din cauza numeroaselor institutii similare ce trebuiau deopotriva ajutate, chibzuit folosite, punandu-se colectiile cat mai larg in serviciul vizitatorilor prin etichete trilingue". De un sprijin constant si de o mare valoare a beneficiat Muzeul din Sfantu Gheorghe din partea savantului Vasile Parvan. Cunoscutul arheolog Ferenc László, care timp de un sfert de veac (1901-1925) a fost custode (director) al muzeului, a efectuat, intre anii 1907-1913, cercetarile arheologice de la Ariusd, publicand renumitele sale descoperiri facute aici.

Vizitand muzeul, Grigore Antipa consemneaza: "Aici am gasit un foarte bogat material asupra etnografiei secuilor - care tocmai dovedeste o mare asemanare si deci o veche continuitate de viata cu romanii si o serie de cercetari arheologice de prima ordine".

Incepand cu 1 iulie 1949, muzeul a devenit institutie de stat. Prin grija organelor tutelare, muzeul a primit fonduri insemnate pentru reparatii capitale, iar in 1979, cu ocazia sarbatoririi centenarului institutiei, a fost construit - din fondurile centralizate ale statului - un nou corp de cladire, cu respectarea arhitecturii edificiului. Continuand traditia inaintasilor, valorosul arheolog si istoric dr. Székely Zoltán, aflat la conducerea muzeului aproape o jumatate de veac
(1945-1990), a intreprins numeroase cercetari arheologice, evidentiind importante aspecte ale populatiei bastinase din asezarile sud-estului Transilvaniei. Dupa 1970, prin activitatea de cercetare etnografica a muzeografului Nicolae Moldovan, colectiile muzeului s-au imbogatit cu noi exponate de port romanesc, mobilier si icoane ortodoxe. Contributii importante la cercetarea istoriei locale si la conservarea patrimoniului cultural national si-au adus muzeografii Bartok Botond, Cserei Zoltán, Gabriel Lambescu, Nicolae Soanca, Stefania Blaj, iar din partea Directiei Judetene de Cultura, Constantin Stanca, Marius Deac s.a. O activitate meritorie muzeografii János Páll, Tiberiu Musca, Nitipir Dragos Zamfirescu, Cornel Beldiman si dr. Viorica Crisan, autoarea unei apreciate teze de doctorat cu tema Dacii in estul Transilvaniei
(directoare a institutiei, pana la inceputul anului 1990). Activitatea muzeului mentionat a fost sprijinita, in perioada mentionata, din partea Directiei Judetene de Cultura, de profesorii Maria Cotfas, Nicolae Bucur s.a. Dupa 1989, preocuparea pentru reinnodarea unor traditii, revenirea la denumirea pe care institutia a purtat-o intre anii 1882-1949 - Muzeul National Secuiesc, nu pot justifica hotararea unilaterala de excludere a prezentei romanesti din fondul si circuitul expozitional si nici ignorarea istoriei romanilor din preocuparile si exponatele muzeului. Prin stradania medicului balneolog Vasile Stroescu, in orasul Covasna a functionat, pana in 1940, un Muzeu al ASTREI, iar in Sfantu Gheorghe s-a constituit o colectie de etnografie romaneasca pe langa Camera agricola a judetului, din initiativa presetintelui acesteia, vrednicul protopop Aurel Nistor. Dupa 1989, s-au infiintat muzee bisericesti la Catedrala Ortodoxa din Sfantu Gheorghe si cel de la Manastirea "Sfantul Ilie" din Toplita. Muzeul Spiritualitatii Romanesti
de la Catedrala Ortodoxa din Sfantu Gheorghe a fost inaugurat la 4 decembrie 1993, cu binecuvantarea I.P.S. dr. Antonie Plamadeala, Mitropolitul Ardealului, Crisanei si Maramuresului, din initiativa si cu staruinta Ligii Cultural Crestine Andrei Saguna cu largul sprijin al Secretariatului de Stat pentru Culte, al altor muzee (Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj s.a.), institutii judetene, firme si buni crestini, cu sustinerea prin obiecte si colectii de catre toate parohiile ortodoxe din judet. Din initiativa, cu binecuvantarea si cu sprijinul P.S. Ioan Selejan, in toamna anului 1995, la Sfantu Gheorghe s-a
infiintat Centrul Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" . Un pas mare in directia intrarii in normalitate l-a constituit infiintarea, incepand cu 1 octombrie 1995, a sectiei din Sf. Gheorghe a Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, devenit ulterior o institutie muzeala de sine statatoare, actualul Muzeu al Carpatilor Rasariteni (director dr. Valeriu Cavruc). Cu sprijinul Ministerului Culturii, muzeul a achizitionat, amenajat si introdus in circuitul de vizitare Casa Memoriala a scriitorului Romulus Cioflec din Araci, urmand ca in Sf. Gheorghe sa amenajeze punctul muzeal "Prima scoala romaneasca" - atestata documentar in
1799, iar la Voinesti-Covasna un muzeu etnografic in aer liber cu un punct muzeal destinat oieritului.

Muzeul urmeaza sa-si deschida a sectie la Miercurea-Ciuc, care va umple golul lasat prin desfiintarea fostului Muzeu Judetean Harghita si va stabili relatii de parteneriat cu Muzeul Etnografic din Toplita, infiintat in anul 1997 de catre tinerii muzeografi Dorel Marc si Zorel Suciu, cu sprijinul Primariei din localitate si cu Muzeul Ortodoxiei de la Manastirea "Sfantu Ilie" din acelas oras.

Carti Ortodoxe

Cuprins