Alungeni


Alungeni

Satul Alungeni apartine de comuna Turia, fiind o asezare submontana, aflata la o altitudine de 675 m, pe DN 11.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului s-au descoperit, langa padurea "Capatul Stejarului", o asezare din eneolitic, iar in punctul "Piatra", o asezare neolitica. Din puncte neprecizate ale satului provin: trei topoare neolitice de piatra; fusaiole de lut si un disc de lut gaurit, datand probabil din epoca fierului; mai multe celturi de bronz de la sfarsitul epocii bronzului; varfuri de sageti etc. In locul numit "Fantana Sarata" s-au descoperit resturile unei asezari dacice din prima si a doua epoca a fierului, cu vetre de pamant si pietre, bucati de chirpici ars, oase de animale etc., precum si un tezaur de 148 denari romani republicani de argint, depusi intr-o cana bruna-cenusie, lucrata cu mana, de dimensiuni mici. Tot de aici provine si o cana cenusie lucrata cu roata si fragmentele unor vase ceramice apartinand unei locuinte din faza clasica a culturii dacice. Din tezaurul descoperit au mai putut fi examinati un numar de 33 de denari. In vatra satului s-a semnalat si descoperirea unui vas dacic, lucrat cu mana si ornamentat cu butoni.

Prima atestare documentara: 1567, Fwtasfalwa.

Denumiri istorice romanesti: 1787, Fussi (Fuji-Fugi); 1830, Fuschu [Fusu], 1850, Futasfaleu (Futasfalau); 1854, Futasfalau.

In lustra din 1614 sunt conscrisi in Alungeni si urmatorii capi de familie romani: Nicolae Ficior (Ficzor Miklos, hauselui fi) din Muntenia, Ioan Cioata (Chiato Janos, olah fi) - roman, si Stefan Frumosu (Szep Jstuan, hauselui fi) din Muntenia, jeleri. Un document din 1668 pomeneste in Alungeni pe un anume Ioan Rusul (Ruszuly Janos).

Conscriptia romanilor din 1699 mentioneaza in localitate pe Stefan Radu (Raduly Istvan) si pe Andreica (Andrejka), din Alungeni. Un document din 1721 pomeneste pe Stoica Romanul (Olah Sztojka). Intr-un alt document, din 1747, intitulat "Problema romanilor", sunt conscrisi urmatorii capi de familie romani: Olah, Kertesz, Radully, Obony, Fejer si vaduva lui Cozan, iar un document din 1785 aminteste de romanii Gheorghe si Vasile Nistor (Nisztor), din Alungeni. Conscriptia urbariala din 1820 consemneaza printre juratii satului din Alungeni si pe: Karátson Josef, Daragus András, Karátson András.

Austriacul Ignaz Lenk von Treuenfeld mentiona, in Lexikon-ul sau din 1839 aparut la Viena, ca satul Alungeni era locuit de "secui graniceri, de secui si de romani". In 1824, este mentionat ca preot Mihai Kerekes (din Turia), iar printre credinciosii romani, si pe Ioan Zoreju. In Alungeni erau, in 1937, sase credinciosi greco-catolici. Credinciosi ortodocsi din filia Alungeni apartin astazi parohiei Targu Secuiesc. In perioada interbelica a functionat in Alungeni scoala mixta cu sectie in limba romana.

Carti Ortodoxe

Cuprins