Avramesti


Avramesti

Centru de comuna, satul Avramesti este situat la 450 m altitudine si la 4 km nord de Cristuru Secuiesc, pe DJ 136.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului s-a descoperit o asezare din epoca bronzului, din care provin fragmente ceramice, chirpici, un topor de bronz cu o gaura de inmanusare si un topor de piatra. In vatra satului s-au mai descoperit: o cupa cu picior (kantaros, fragmentar), de culoare cenusie, pasta fina lucrata cu roata, fragmente de vase de factura dacica (sec. I i. Hr.-I d. Hr.) si un denar de argint cu efigia lui Traianus. Tot pe teritoriul localitatii au fost identificate: fragmente ceramice lucrate cu mana, atipice, preistorice si fragmente dacice cenusii lucrate la roata, apartinand culturii Santana de Mures-Cerneahov.

Prima atestare documentara: 1334, sacerdos de Sancto Abram.

Denumiri istorice romanesti: 1733, Abram; 1787, Avram; 1830, Avram; 1839, Avram; 1850, Szint-Avraam [Sant Avram]; 1854, San-Avram.

In lustra din 1614, ordonata de principele Gabriel Berthlen, sunt pomeniti jelerii romani: Anton Romanul (Olah Antal), Vasile Romanul (Olah Balas) si Valentin Romanul (Olah Balint). In 1640, in Avramesti sunt consemnati: Vasile Budai si Ioan Todor. Jelerul Mihai Romanul (Olah) avea, in 1715, doi boi, doua vite si alte bunuri. Romanul Mihai Bogdan din Avramesti este mentionat intr-un document din anul 1739.

In conscriptia romanilor ortodocsi din 1783, in filia Avramesti, apartinand de biserica din Bodogaia, sunt mentionati urmatorii capi de familie: Nyaguj .odor, Olah Vaszi, Vaszi .omas, Budai Lupuj, Stephanus Csaki junior, Joannes Budai, Andreas Zab, Zab Jakab, Petrus Timar, Molduvan Miklos, vaduva lui Ioannis Molduvan, Molduvan Istvan neogamus, Flora Paskully, Stephanus Tyukosi, Zab Janos neogamus, Stephanus Csaki senior, Stephanus Péter, Georgius Budai, Tsaki Istvan Junior, Pasculj Olah, Molnar Petér, Budai Iantsi, Tsaki Istvan senior, vaduva Olah Annok.

In 1783, in Avramesti au trecut de la greco-catolici la ortodocsi credinciosii: Csaki Istvan cu sotia Maria, fiii Mihalj, Tamas si Gyurka si fiica Panna; Molnar Péter cu sotia Flora, fiul Péter si fiicele Maria si Sztanka; Budai Ianos cu sotia Iutka si fiica Virag; Csiki Istvan batranul, cu sotia Sara si fiicele Sara, Maria si Panna; vaduva lui Szöcs, Annok, cu fiul Szöcs Iantsi si fiica Eva; Pasculj cu sotia Panna, fiii Andras si Jantsi si fiica Ilona.

Austriacul Ignaz Lenk von Treuenfeld mentioneaza, in 1839, ca satul Avramesti era locuit de secui si de romani.

In Avramesti era, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, administrator al mosiei baronului Henter Jozsef, un roman din Magoaja (azi jud. Cluj) pe nume Gheorghe Bota, care la moartea sa (16 aprilie 1863), a lasat o fundatie pentru scoala romaneasca din satul natal, administrata de Consistoriul greco-catolic din Blaj.

Comuna se afla in sfera de influenta a municipiului Odorheiu Secuiesc si a orasului Cristuru Secuiesc, avand legaturi traditionale cu municipiile Tg. Mures si Shighisoara.

Comunitatea romaneasca din Avramesti, atat de distincta in secolele XVIII-XIX, a impartasit acelasi destin dramatic ca si alte asemenea comunitati din fostele scaune secuiesti, fiind integrata in masa secuiasca dupa 1848.

In anul 1938, cu cei 16 credinciosi romani, Avramesti era filie la parohia ortodoxa Cristuru Secuiesc. Cei 8 credinciosi greco-catolici apartineau parohiei Bodogaia. Astazi, putinii credinciosii romani din Avramesti apartin parohiei Sacel.

La Arhivele Nationale din Mirecurea Ciuc se pastreaza registrele parohiale de stare civila ale filiei Avramesti (parohia Bodogaia) din perioada 1826-1940, marturii ale unei indelungate prezente istorice romanesti in aceasta localitate.

Din 1992, apar ca localitati distincte: Laz-Firtanus, LazSoimus si Medisoru Mic.

Carti Ortodoxe

Cuprins