Padureni


Padureni

Satul Padureni apartine comunei Moacsa si este situat pe DJ 121A.

Vestigii arheologice. In apropiere de "Bobalna", in locul "Spre Teleacul Mic", s-a descoperit un depozit continand peste 20 de securi neolitice de piatra. La vest de sat, spre Anghelus, pe inaltimea "Teleacul Mic" s-a descoperit o asezare neolitica. Pe inaltimea "Teleacul Mare" s-au descoperit fragmente ceramice si silexuri neolitice. In sat, in gradina unui locuitor, s-a gasit intamplator o dalta neolitica de piatra, iar pe inaltimea numita "Varful Inalt", aschii neolitice de silex. Tot acolo au fost identificate trei obiecte de argint din a doua epoca a fierului: un inel semilunar, gros la mijloc si subtire la capete, o bratara de sarma si un inel spiral. In anul 1874, a fost identificat un depozit din care sunt cunoscute 28 topoare de bronz, din perioada mijlocie a epocii bronzului, de tipuri diferite. Pe inaltimea numita "Fata" se semnaleaza resturile unui atelier metalurgic din epoca bronzului, si din aceeasi epoca identificata provin si doua obiecte gasit in apropiere. Pe locul "Paraul Bobalnii" s-au gasit fragmente ceramice de tehnica superioara apartinand culturii Santana de Mures-Cerneahov si o catarama de bronz. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: doua varfuri de sageti de silex, aschii de obsidiana si fragmente ceramice, probabil neolitice; unelte de piatra neolitice intregi si fragmente, precum si un fragment de topor de piatra, neolitic, in forma de calapod, atribuit culturilor Tisa sau Turdas; doua dalti de tuf vulcanic, neolitice; strachina de lut cu ornamente intepate, caracteristice culturii Cotofeni; ceramica prezentand caracterele culturii Wietenberg; "ghioaga de cupru"; un celt de bronz, de la sfarsitul epocii bronzului; lance de fier de tip "celtic", din La Téne, precum si margele colorate de sticla si fragmente ceramice dacice din aceeasi epoca; cioburi, o margea neagra din pasta de sticla, cateva fusaiole si un disc de lut; cimitir de incineratie de tip Sintana de Mures-Cerneahov; fragmente ceramice achizitionate in 1901, de tip Starcevo- Cris. Din hotarul satului provin o moneda a imparatesei Faustina si una de bronz care n-a putut fi determinata. S-au descoperit mai multe elemente din perioada La Téne (dacica), precum si resturile unui atelier siderurgic din aceeasi epoca. Pe locul numit "Bobalna" s-a descoperit o asezare apartinand culturii Cucuteni-Ariusd. Tot aici se afla o asezare dacica, unde s-a semnalat descoperirea unei monede romane de bronz, de la Traian.

Prima atestare documentara: 1332, sacerdos de Besencsend.

Denumiri istorice romanesti: 1787, Besnyo; 1854, Besineu; 1964, Padureni.

In lustra din 1614, ordonata de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen, figureaza si romanii: Radul Romanul, orginar din Muntenia (Olah Raduli hauazelui fi), Stefan Romanul (Olah Istvan) si alt Stefan Romanul.

Documentele consemneaza framantarile produse la Padureni in preajma rascoalei lui Horea. Astfel, la mijlocul lunii august 1784, se inregistra aici o impotrivire locala fata de slujbele domnesti si fata de zeciuieli. Un anume Ioan Bac (iobag) s-a pus in fruntea satului si - dupa plangerea lui Horváth Miklós, preceptor regesc si proprietar local - prin adunari "a invrajbit sufletele satenilor, indemnand poporul sa-si ia armele, inflacaradu-l la rascoala in mod premeditat".

Tabla Continua dispune vicejudelui de plasa sa aresteze pe Ioan Bac si sa-l aduca sub buna paza la inchisoarea comitatului. Ioan Bac cere comitelui sa-l puna in libertate pentru a se putea apara, dar acesta nu-l va elibera pana cand nu se va fi convins pe deplin ca agitatia iobagimi din Besineu se va fi stins cu totul.

In conscriptia din anul 1820 figureaza la Padureni romanii: Bokor Olah, Petrus Nika, Johannes Raduj. s.a. In anul 1752, intr-un inscris mentionat de Florian Dudas in lucrarea Vechi carti romanesti calatoare, apare mentionat faptul ca Episcopul Veniamin Costachi al Romanului (1786-1846) doneaza un exemplar al cartii Invatatura crestineasca, tiparita la Iasi in 1690, dascalului Ioan din satul Padureni.

Statisticile demografice demonstreaza cum o comunitate distincta de romani intre sec. XVII-XVIII, s-a pierdut treptat in masa secuiasca, fara institutii care sa-i apere identitatea etnica. Lacul din apropierea localitatii este destinat agrementului, fiind frecventat de locuitorii din Sfantu Gheorghe si Brasov, obiectiv realizat de IELIF Covasna (director, inginer Nicolae Toma). Pe malul lacului, pe langa casele de vacanta construite, functioneaza si o tabara pentru elevi.

Credinciosii romani apartin parohiei Cernat.

Carti Ortodoxe

Cuprins