Siclod


Siclod

Satul Siclod apartine comunei Atid si este situat la poalele sud-estice ale Varfului Piatra Siclodului (1025 m), in capul vaii paraului Siclod, la 68 km de Odorheiu Secuiesc si la 32 km de Cristuru Secuiesc, pe DJ 135.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului s-au gasit numeroase fragmente de arme, sabii, lanci si varfuri de sageti apartinand mai multor epoci istorice. Au fost identificate si urmele unui drum pietruit, considerat roman, care ducea, probabil, spre castrul de la Inlaceni. In vatra satului s-a mai descoperit: un topor de piatra, de forma amigdaloida, cu taisul drept, apartinand culturii Cotofeni de la inceputul epocii bronzului; un celt de bronz; doua fragmente de securi de bronz, toate datand din epoca bronzului, fragmente de vase si bucati de arama, gasite impreuna cu sase monede romane.

Prima atestare documentara: 1566, Sijclodh.

Denumiri istorice romanesti: 1787, Czikloda [Ticloda]; 1830, Sikloda [Sicloda]; 1854, Siclod.

In lustra din 1614, ordonata de principele Gabriel Bethlen, sunt mentionati romanii iobagi si jeleri: Olah Balint, Olah Peter si Tusa Miklos. Potrivit conscriptiei din 1700, iobagul Ioja Romanul (Olah Iosa) avea doua vite de jug.

In conscriptia romanilor din 1783, executata de oficialii scaunului, sunt consemnati urmatorii capi de familie: Spornvik Janos, Bukur Szavuj, Molnar Janos et Simo, Vonulj Janos, Vonulj Janos jr., Katona Marto, Bokor Szavulj, Fodorian Todor; Molnar Janos, Katona Mata, Moldvan Gabor, N(agy) Vonulj Janos, K(is) Vonulj Janos, Polinik Janos.

In anul 1785, dupa rascoala lui Horea, sunt pomeniti romanii Savul (Savuly) si Ioan Voinea (Vojnuy), la care s-a gasit cate o flinta.

Din cronica parintelui Boian aflam ca, Stefan Boros - fost presedinte al Composesoratului de Padure, roman casatorit in Siclod, i-a relatat despre prezenta in memoria colectiva locala a informatiilor despre inaintasii din sat, care erau in majoritate "calarasi" (lovasok) liberi, dintre ei o buna parte fiind romani ortodocsi, trecuti apoi la calvinism.

Comunitatea romaneasca din Siclod s-a integrat treptat in masa secuiasca, neavand posibilitatea sa-si pastreze identitatea etnica.

In anul 1934, la scoala primara din localitate au fost invatatori Valer Petriad si Ana Trif iar in 1937, Teodor Calamet, Mihail Pitis si Mihail Niculescu.

Carti Ortodoxe

Cuprins