Goagiu


Goagiu

Localitatea Goagiu apartine comunei Avramesti si este situata in valea Goagiului si a paraului Zongota, la 450-520 m altitudine si la 10 km de Cristuru Secuiesc, pe DJ 136.

Vestigii arheologice. De pe teritoriul satului provin: un fragment de topor neolitic de piatra, slefuit si perforat, precum si un corn de cerb. S-au descoperit si fragmente ceramice dacice, pietre arse, fragmente de vase modelate cu mana, cu pasta nisipoasa cu roata, un picior de strachina, unul de fructiera de culoare cenusie si fragmente de rasnita (sec. I i. Hr.-I d. Hr.). Din vatra satului au mai provenit pietre arse, fragmente ceramice, pietre de rasnita, fusaiole, margea de sticla, apartinand culturilor Ariusd, Cotofeni, Wietenberg si epocii dacice.

Prima atestare documentara: 1566, Gagij.

Denumiri istorice romanesti: 1787, Szmenye [Izmene]; 1830, Gaga [Gaga]; 1854, Gagi.

In 1715 sunt mentionati iobagul roman pe nume Muntean, care avea 2 boi, 25 de oi si iobagul Matei Romanul, care avea 2 boi, doua vite si 4 oi.

Anul 1783 aduce un suflu reformator in intreaga monarhie austriaca, prin decretul de toleranta religioasa al lui Iosif al II-lea. Vestea faimosului decret imperial a ajuns si la romanii din secuime. Acest document de epoca are o semnificatie deosebita pentru conditia romanilor de atunci si releva efectul pe care l-a avut actul politic al lui Iosif al II-lea pentru eliberarea lor temporara desi partiala de sub tirania unor secole nedrepte. Astfel, romanii din Goagiu s-au adresat inaltului functionar al scaunului filial Cristur (conform noii impartiri administrative) cu urmatoarea scrisoare (tradusa din limba maghiara):

"Inaltimea voastra domnule baron, suprem dregator, noua domn milostiv si patron. Ne adresam dvs. prin aceasta umila rugare, din urmatorul motiv: Sosind de la luminatia sa, regele nostru, ordinul privind religiile, prin care se permite practicarea dupa constiinta fiecaruia a religiei pe care o doreste si care sa contribuie la inaltarea sufletului sau, noi fiind oameni simpli, romani, dupa ce am inteles ca prin religia unita greco-catolica ne-au rupt de vechea religie greaca ortodoxa, pe care o practicau inaintasii nostri, noi, pana la ultima picatura de sange, dorim sa revenim de la religia unita la vechea religie greaca, alegand pe preotul de religie greaca din Bodogaia, pe popa Mihai, care a si slujit un timp in biserica noastra, dar potrivit ordinului regal a fost oprit a veni in biserica noastra timp de 6 saptamani [acest timp era prevazut pentru clarificarea si "sedimentarea" convingerilor religioase si pentru ca preotul sa aiba dreptul sa-i convinga pe doritori sa se razgandeasca sa nu treaca la alta religie]. Acum, de circa 4 saptamani, tot am asteptat sosirea preotului unit pentru indatoririle de 6 saptamani, astfel sa se indeplineasca ordinul regal si sa se invete poporul si sa dea libertate poporului. Nesosind acest preot, cerem trimiterea altui popa in parohia noastra, pentru ca, daca dupa cele 6 saptamani ramanea intre noi, putea sa-si mentina functia de preot, dar nefacand acest lucru, consideram ca trebuie sa-i fie atrasa atentia asupra poruncii regesti. Pentru ca poporul nu permite sa se mai intample ca pana acum, cand au murit copii mici, bolnavi, necredinciosi, nefiind cine sa indeplineasca slujba dumnezeiasca. Pentru ca nu avem la cine sa ne adresam asupra starii noastre nenorocite, ne rugam inaltimii voastre sa ne aratati drumul si sa ne spuneti de unde sa chemam un preot in localitatea noastra. Cerem bunavointa lui Dumnezeu pentru a va rasplati pana la sfarsitul vietii, iar noi va vom fi recunoscatori. Ai inaltimii voastre, umili si saraci slujitori, romanii de religie greaca din Goagiu [A Gagyi Gorög vallasu olahok]".

Oficialilor scaunului Odorhei, scaunul filial Cristur, lui Gyarmati Laszlo si lui Ban Josef, la 19 martie 1783, i-a fost inaintata aceasta plangere de catre reprezentantii romanilor ortodocsi din Goagiu (Gagy schismaticus olahok): Vasile Hurubas (Hurubas Vaszilly) si Todor Suciu (Szots Todor), ortodocsi romani. Cei doi oficiali scaunali au mers la casa preotului unit Ioan din Bodogaia si i-au atras atentia asupra situatiei si a ordinului imperial.

Pentru istoria vietii religioase, spirituale si nationale a romanilor din secuime si a epocii lui Iosif al II-lea in Transilvania, acest document este deosebit de important, relevand aspecte dramatice ale epocii, opresiunea nationala si confesionala si, totodata, o speranta - prin reformele iosefine -, cand erau inca departe zorii unei lumi a demnitatii constiintei si a tolerantei confesionale si interetnice.

Din Goagiu sunt mentionati la 1783 credinciosii ortodocsi care apartineau bisericii din Bodogaia: Ioannes Ravai, .eodorus Szöts, Stephanus Barabas senior, Ioannes Barabas senior, Michael Barabas, Guja Mihally, Guja Bogdany, Molduvan Janos, Hurubas Vaszi, Joannes Barabas junior, Ioannes Radullj, Balas Bukur, Urszuj Janos, Kusba Szavulj, .omas Hurubas, Hurubas Szavulj, Ioannes Barabas minimus, Szöts Demeter, Georgius Barabas, Michael Szöts, Ioannes Guff, Andreas Barabas (necasatorit), Georgius Czifra, Praecup Maté, Praecup Simo, Ioannes Bukur, vaduva lui Georgy Hurubas, vaduva lui Gregory Hurubas, vaduva lui Joannis Simo, vaduva lui .eodori Hoszszu.

De la greco-catolici au trecut la ortodocsi, in 1783, cand sunt mentionati intr-o conscriptie confesionala, urmatorii romani: Hurubas Vaszi cu sotia Boricza; Hurubas Szavuly cu sotia Maria si fiii Andras si Iantsi; Hurubas Ianos cu fiul Sandor; Guja Bogdanj cu sotia Aniska, fiul Iantsi si fiica Maria; Szöcs Todor cu sotia Annok, fiii Andras, Demeter si Pista si fiica Aniska; Szöcs Mihalj cu sotia Ilona, si fiica, de tata, ca varsta (tsets szopo), Kati; Balas Bukur cu sotia Maria, fiul Iantsi si fiica Iuczi; Urszulj Ianos cu sotia Jutka, fiul Jantsi, de tata (tsets szopo); Barabas Ianos cu sotia Maria si fiul Pista; Barabas Andras cu sotia Maria; Barabas Györgj cu sotia Boricza; Barabas Jstvan cu sotia Kata; Barabas Janos cu sotia Boricza; Hurubas Janos cu sotia Maria si fiul Jantsi; vaduva lui Hurubas Gergelj cu fiii Miklos, Szauly si Gabor; Vaszi Iantsi cu sotia Maria, fiii Gjurka, Todor, Demeter si Pista si fiica Kati; vaduva lui Szöcs Vaszi, Maria; vaduva lui Hurubas Györgj, Panna, cu fiul Mihallj si fiica Maria; Praecup Mathe cu sotia Maria, cu mama Ilona si cu sora (Hugo) Annok; Guja Mihalj cu sotia Iutka; Ravai Janos cu sotia Annok; Ravai Demeter cu sotia Matsinika, fiul Iantsi si fiica Rachel; Ravai György cu sotia Faustina; Barabas Mihallj cu sotia Maria, fiul Mihalj si fiicele Iuczi si Ilonka - de tata (tsets szopo); Marnas Vassi.

Tot din 1783, se pastreaza tabelul romanilor care, potrivit relatarii arhidiaconului de rit greco-catolic, vreau sa se desparta de unire si sa revina la ortodoxie (Specificatio Valahorum juxta expositionem R.D. Archi Diaconi Greaci Ritus Unitorum ab unione deficere volentium): Hurubas Vaszi, Guja Bogdanj, Szöts Todor, Balas Bukur, Barabas Ianos Senior, Barabas Ianos Junior, Urszulj Ianos, Barabas Istvan, Hurubas Tamas, Vaszi Ianos, Praecup Mathé, Hurubas Györgj, Andris Ianos, Cziffra Györgj, Barabas Mihallj, Barahbas Györgj, Szöcs Mara, Ravai Janos, Guja Mihallj, vaduva lui Hurubas Gergely si vaduva lui Simo Janos.

Acest document releva existenta unei biserici in localitate, in cursul sec. al XVIII-lea.

In anul 1785 este mentionat in Goagiu, ca jude al satului, Teodor Suciu, iar jurat era Goia Bogdan. Peste doi ani, jude al satului era Dumitru Costea, iar alti iobagi sunt pomeniti Bogdan Puia si Ioan Vasi alias Moldovan.

In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuenfeld de la 1839, localitatea Goagiu este mentionata drept "sat locuit de graniceri secui si de romani".

Intre anii 1857-1867 sunt consemnate in Goagiu 8 familii de romani, cu 30 de suflete, cu 7 copii de varsta scolara, care frecventau scoala din Bodogaia.

In 1938, cei 30 de credinciosi ortodocsi aveau capela, care era filie la parohia I.G.Duca (Cristuru Secuiesc). Comunitatea romaneasca din Goagiu, atat de distincta si tinatoare de credinta stramoseasca in secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea, nu a rezistat valurilor deznationalizarii fortate in anii ce au urmat revolutiei de la 1848.

In 1934, invatator la scoala primara din Goagiu era invatator Mihail Bentia.

Filia Goagiu apartine astazi parohiei ortodoxa Sacel.

 

Carti Ortodoxe

Cuprins