Malnas


Malnas

Localitatea Malnas apartine de comuna Malnas si este situata in valea Oltului si a paraului Malnas, la poalele Muntilor Bodoc, pe DN 12 si pe calea ferata Brasov-Deda.

Vestigii arheologice. Pe locul numit "Coltul Mesteacanului", intre Olt si sosea, se afla urmele unei asezari apartinand culturii Ariusd-Cucuteni si la locul "Taietura" cateva bucati de silex. Pe varful "Cetatea" exista o fortificatie din sec. XIXIII.

Prima atestare documentara: 1366, terra Malnas.

Denumiri istorice romanesti: 1733, Melnasul [Malnasul]; 1787, Málná [Malna]; 1850, Málna [Malna]; 1854, Malnas.

In conscriptia romanilor din Trei Scaune din 1699 sunt inregistrati in Malnas urmatorii capi de familie: Vantsa Istvan, Janos Molnar, Haban Raduly, Negra Raduly. Desigur ca romanul Ioan Molnar era chiar morar.

In 1772, documentele amintesc de un fecior roman (Olah fitsor) pe nume Bucur, locuitor in Malnas. In conscriptia urbariala din 1820 sunt consemnati urmatorii iobagi cu nume romanesti: Georgius Báts, Stephanus Sándor, Todor Sandor, Michael Porum.

In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuenfeld de la 1839, localitatea Malnas figureaza ca "sat locuit de graniceri secui si de romani".

Statistica demografica demonstreaza, si in cazul localitatii Malnas, cum comunitatea romaneasca, distincta in secolele XVII-XIX, s-a contopit in masa secuiasca, mai ales dupa 1848.

La 26 aprilie 1936, in prezenta oficialitatilor, are loc in Malnas ceremonia de sfintire a troitei si clopotului donate de Scoala normala de fete "Madona Dudu" din Craiova, institutie care a adoptat comunitatea romaneasca din Malnas.

A fost prezenta si o delegatie a scolii craiovene in frunte cu directoarea E. Posalega. In 1937, credinciosii romani erau pastoriti de preotul Stefan Ciutac, din Micfalau.

In perioada interbelica, in localitate a functionat invatamant in limba romana. Credinciosii ortodocsi apartin astazi parohiei Micfalau.

Carti Ortodoxe

Cuprins