Personalitati romanesti din Covasna si Harghita


Personalitati romanesti din Covasna si Harghita 

Studii si lucrari referitoare la personalitatile romanesti din arcul intracarpatic au fost, din
pacate, sub acest generic, destul de palid intrate in atentia cercetatorilor pana in anul 1989. Exceptie au facut cele trei volume dedicate patriharhului Miron Cristea, semnate de eruditul carturar, Mitropolitul Antonie Plamadeala: Pagini dintr-o arhiva inedita. Documente literare, Bucuresti, 1984; Romanii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918). Dupa documente si corespondenta ramase de la Elie Miron Cristea, Sibiu, 1986; Contributii istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea - documente, insemnari si corespondenta, Sibiu, 1987; Tot atunci a aparut, la Miercurea-Ciuc, volumul comemorativ dedicat lui Octavian Codru Taslauanu, prin grija intelectualilor locali Ilie Sandru, Nicolae Bucur, Stelian Busuioc, Eugen Buzoianu, Mihai Filimon. Lucrarea La rascruce de vremi. O viata de om: Nicolae Colan, Episcopul Vadului, Feleacului si Clujului (1936-1957), dupa documente, corespondenta, insemnari, relatari, impresii, aparuta la Cluj-Napoca in 1989, sub semnatura pr. prof. dr. Alexandru Moraru, si alte cateva studii si articole aparute in presa de specialitate si cea locala, intregesc tabloul referitor la aceasta tema. Prima lucrare dedicata personalitatilor nascute sau care au activat in arcul intracarpatic, Personalitati din Covasna si Harghita de Ioan
Lacatusu, aparuta in 1995, a permis o abordare de ansamblu a temei, cunoasterea unor nume importante ale culturii, spiritualitatii si stiintei romanesti din zona si legatura lor cu plaiurile natale, si anume: patriarhul Miron Cristea (1868- 1939), mitropolitii Nicolae Colan (1893-1967) si Alexandru Nicolescu (1892-1941), Episcopii: Ioan Caioni (1629-1698, romano-catolic), Justinian Teculescu (1856-1932), Veniamin Nistor (1886-1963), Emilian Antal (1894-1971), scriitorii: Octavian Codru-Taslauanu (1876-1942), Romulus Cioflec (1882-1955), Dimitrie Cioflec (1829-1891), Aurel Gociman-Oituz si alte personalitati ale vietii publice romanesti, precum Ghita Popp (1883-1967), Pompiliu Nistor (1883-1961), alaturi de importanti lideri locali: Aurel Nistor (1882-1974), Valeriu Bidu (1895-1967), Nicolae Bogdan (1867-1952), Elie Campeanu (1859-1937), Teodor Chindea (1895-1982), Gheorghe Colan (1896-1963), Ioan
Rafiroiu (1882-1949), Virgil Cioflec (1876-1948), Alexandru Tohaneanu (1876-1948), Petru Musca ( - 1969) s.a.

Pe aceste meleaguri s-au nascut si oameni care prin activitatea lor au intrat in panteonul "nemuritorilor" neamului romanesc. Alaturi de Miron Cristea si Nicolae Colan, in randul membrilor Academiei Romane se afla si academicienii Horia Colan si Nicolae Edroiu.

Numai in Covasna (oras) s-au nascut profesorii universitari dr. Matei Basarab (n. 1929), fost decan al Facultatii Drept din Cluj; dr. Ioan Ciurea (n. 1940), doctor in filosofie, poet si publicist; dr. Ana Cojan Ursachi (n. 1941) de la Facultatea de Filosofie din Iasi; dr. Nicolae Cianga (n. 1947), fost prodecan al facultatii de Geografie din Cluj-Napoca, precum si poetul si publicistul dr. Gheorghe Olteanu. In localitatile Subcetate si Sarmas din judetul Harghita s-au nascut profesorii universitari: Pavel Muresan, doctor in stiinte filologice, stabilit in Canada; Ioan Rosca, profesor de matematica la Universitatea din Bucuresti; Nicolae Cotfas, cadrul universitar la aceeasi universitate (cu doctoratul in Franta); Dumitru Muresan, prof. univ. la Academia de Stiinte Economice din Bucuresti; Victor Dobreanu, cadru universitar la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca (cu studii in SUA); Dan Dobreanu, cadru universitar in Targu Mures (specialist in cardiologie, cu stagii de pregatire in Germania si Olanda) s.a.

In alte localitati ale judetelor Covasna si Harghita s-au nascut alti intelectuali valorosi, printre care: Stefan Crisan (Korosi) (cca 1780-1820), lingvist, filolog, carturar din Remetea, autor al unui lexicon roman-latin-maghiar; dr. Nicolae Cordos, istoric (1938, Intorsura Buzaului); prof. univ. dr. in geologie Aurel Dusa (1928, Moacsa); prof. univ. dr. in drept Ernest Lupan (1929, Targu Secuiesc); prof. univ Ioan Maxim (1901-1978, Targu Secuiesc), fizician clujean; prof. univ. dr. Ioan Pastrav (1923, Sfantu Gheorghe), fost prorector al Institutului Politehnic din Cluj-Napoca; Constantin Harlav, nascut in Bilbor, cercetator la Institutul George Calinescu al Academiei Romane, autor de studii si lucrari in domeniul filologiei si criticii literare; Laurentiu Tariceanu, nascut in Tulghes, scriitor si publicist; Ioan Minea (1878-1941), nascut in Tulghes, profesor la catedra de Neurologie, rector al Universitatii din Cluj, membru al Academiei de Medicina; Virgil Salantiu (1933, Cristurul Secuiesc), fost decan al Facultatii de Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, pictor; Mihai Suciu, nascut in Voslobeni, publicist, directorul Editurii "Bradut" si al saptamanalului Reflux din Targu Mures; Onoriu Ratiu (1927, Toplita), autor de studii,si lucrari de specialitate, director al Gradinii Botanice din Cluj; dr. Valer Pop, nascut in Toplita, directorul Complexului muzeal judetean Mures; George Sbarcea, nascut in Toplita, muzicolog, compozitor, scriitor si publicist; prof. univ. dr. Nicolae Maior (1894-1975), nascut in Toplita, a publicat mai multe lucrari, printre care un tratat de mecanica pamantului; Sidonia Puiu (1937, Toplita), bibliolog, specialist in bibliologie, autoare si coautoare la lucrari enciclopedice si dictionare; prof. univ dr. Vasile Bejan, de la Universitatea Transilvania din Brasov, nascut in Bretcu; prof. univ dr. Petre Suciu, de la Institutul Politehnic Bucuresti, nascut in Izvoru Muresului; profesorii universitari: Mihu Cerchez, Nicolae Tane, Alexandru Otca, Ionel Havan, Sorin Micu, Ilie Tamas, Doru Covrig, Carmen Tamas, Carmen Mos, Liviu Rusu Ciucanu, Maria Ciobota, Sorin Pop, Viorel Caliman, Ioan Maris, Vasile Avram, Ioan Ionel Tompea, Radu si Ana Selejan (premiul Academiei Romane), Sorin Teodorescu, scriitor s.a In municipiul Odorheiu Secuiesc s-au nascut si au activat personalitati precum: Filofteiu Francisc Laslo (1730-1810), profesor la Blaj, cu studii teologice la Roma; Stefan Boieriu (1794-?), canonic episcopal la Blaj, conducatorul vestitei scoli romanesti timp de 30 de ani; Carol S. Caracioni-Craciun (1809-?), inginer, inventator, organizatorul exploatarii moderne a zacamintelor de sare din Tara Romaneasca; Ioan Florian (1824-1894), jurist, presedintele Tribunalului din Odorhei, lider ani in sir al populatiei romanesti din localitate; Sebastian Rusan (1884-1956), protopop de Odorhei, viitor Mitropolit al Moldovei si Sucevei; Peter Neagoe (1885- ?), scriitor si pictor american de origine romana si multi alti preoti, profesori, invatatori, juristi, ofiteri, functionari. La scolile din Odorhei au fost profesori, elevi sau oficiali de stat (in perioada dualismului austro-ungar): Aron Pumnul (1818- 1866), Octavian Baritiu (1833-1901), Stefan Iosif, tatal poetului St. O. Iosif (1831), Patriciu Barbu (1848-1902), Marin Preda (1922-1980) s.a165.

In actualitate se disting o alta serie de personalitati legate de zona prin activitatea lor: P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei, Valer Dorneanu, Presedintele Camerei Deputatilor, fost ministru si presedinte al Consiliului Legislativ, originar din Corbu; dr. Dorin Florea, primarul municipiului Targu Mures, nascut in Bacel; dramaturgul Radu Macrinici (Sfantu Gheorghe); Doru Mares (Sfantu Gheorghe), critic de teatru; Ilie Sandru (Toplita), scriitor, publicist; Ioan Mitroi-Miron Rusu Barian, poet (Sfantu Gheorghe); Ionel Simota, Jenica Andrei, Sebastian Stanca, Eugen si Dana Buzoianu, poeti (Miercurea Ciuc); Vasile Selaru (Zagon), scriitor, publicist; Nadia Cella Pop, poeta (Ariusd); Vasile Artenie, scriitor (Sfantu Gheorghe); Cristofan Purecel, Viorel Tudoran, Ghita Baciu, Ioan Hagiu, poeti tarani si rapsozi populari; sculptorul Dorin Coltofeanu (Intorsura Buzaului); mezosoprana Maria Georgescu (Odorheiu Secuiesc), Adrian Petrescu, prim solist al Filarmonicii "George Enescu" si Benone Damian, solist la aceeasi institutie; generalii: Mihai Todicescu, Ilie Coman, Constantin Secareanu, Mihai Trifescu, Mircea Zice, Craciun Leucea; medicii Nicolae Teculescu, Gheorghe Serban, Corneliu Iacob, Mihaela Suceveanu, Petru Oprea; sportivii de performanta: Marius Urzica, campion mondial la gimnastica si Gheorghe Chiper, campion national la patinaj artistic; Anca Marinescu, singura femeie din Romania care a fost in Antarctica s.a..

O seama de personalitati romanesti sau de origine romana din curbura intracarpatica s-au afirmat in cultura maghiara. In randul acestora se afla, printre alti: Ioan Caioni (1629- 1687), roman trecut la catolicism, calugar si egumen al manastirii franciscane din Sumuleu-Ciuc, muzician, tipograf, culegator de folclor, inclusiv romanesc, botanist; Mircea Janos (n. 1834, in Brates), scriitor si istoric de origine romana, ai carui ascendenti au venit din "Tara Valahilor"; Czetz Janos, alias Tetu (n. 1802, in Ghidfalau), general revolutionar, apropiat lui Kossuth Lajos- fiul capitanului Tetu, originar din Tinutul Fagarasului; Maria de Szent Kereszty din Arcus - nascuta Florescu, fiica a cunoscutelor familii romanesti Florescu si Bibescu; Kasas Erno de "Gimes", presedintele Uniunii Mondiale a Artistilor Plastici Maghiari (S.U.A.), nepotul invatatorului Gheorghe Casas din Valcele; Plugor Sandor (1940-1999), artist plastic, descendent al unei vechi familii romanesti din Chichis, si multi altii.

Sumara trecere in revista a acestor caracteristici ale zestrei identitare romanesti vorbeste elocvent despre contributia oamenilor acestei parti de tara la patrimoniul cultural-spiritual
national. Continuarea cercetarilor pe aceasta tema va permite evidentierea faptului ca un mare numar de intelectuali nascuti pe aceste locuri s-au format si s-au realizat profesional in alte zone ale tarii, in timp ce o importanta contributie la istoria romaneasca locala au adus-o oameni originari din intreg spatiul romanesc, care, odata stabiliti aici, s-au atasat de aceste frumoase plaiuri romanesti si au incercat sa contribuie, dupa puterile fiecaruia, la prosperitatea materiala si spirituala a zonei, precum si la afirmarea culturii romanesti intr-un spatiu de multiculturalitate, alaturi de celelalte etnii.

Dintre numeroasele personalitati de etnie maghiara nascute in cele doua judete, in lucrarea de fata am mentionat in principal pe cele care au dat dovada de deschidere fata de cultura romana, precum: Székely Stefan, Lászlo Attila, Imreh István, Domokos Géza, Kászoni Zoltán, Dávid Gyula, europeni prin vocatie si multi altii.

Carti Ortodoxe

Cuprins