Musterianul


Musterianul

In Pestera Cheia de la Rasnov, la baza stratului de cultura, in depuneri de la sfarsitul prioadei glaciare, a fost descoperit un nivel de locuire cu unelte de cuartit, apartinand perioadei musteriene. Aceste unelte sunt caracteristice civilizatiei din vremea vanatorilor specializati in vanarea ursului de pestera, cultura caracteristica descoperilor din Carpatii meridionali.

Descoperiri musteriene au fost semnalate la Biborteni, Bradut, in Cheile Varghisului (Meresti) un lustruitor din os de urs de pestera, contestate de unii, iar in depresiunea Giurgeului, la Toplita Romana, un razuitor din calcar tipic pentru musterianul transilvan. Alte piese provin de la Bradesti si Tarnovita.

Peste acest strat sunt urmele unor descoperiri aurignaciene, identificate inca din anul 1910, puse in legatura au aurignacianul de la Willendorf din Austria. Modul de viata din acele vremuri este putin cunoscut nefiind cercetari sistematice, de amploare. Uneltele si armele erau, de obicei, din lemn dar ele aveau varfuri din piatra cioplita (cele care se pastreaza cel mai adesea unele fiind lucrate cu maiestrie si mare migala) de unde si numele de epoca pietrei cioplite.

In statiunea de la Sita Buzaului - "Cremenea" ("Malul Dinu Buzea"), depunerile arheologice apartin unui aurignacian mijlociu. Dupa un strat fara urme arheologice, urmeaza putine depuneri cu piese atribuite gravetianului si o depunere mai groasa din tardenoisian. La altitudinea de 720 m, unde se afla statiunea, analizele polenice aratau prezenta stejarisului amestecat cu ulm (Ulmus), fiind un peisaj similar golurilor de munte cu palcuri razlete de padure, asa cum apar astazi in zona Vlahita. Aceste sedimente incep cu perioada de incalzire climatica de la sfarsitul interstadiului glacial Ohaba, nivel in care s-au descoperit piese arheologice apartinand aurignacianului mijlociu.

Cele mai vechi materialele litice constau din lame retusate, burine, gratoare-burine, gratoare le lame si aschie s.a. Aceste piese foloseau ca arme de vanatoare (arcul si sageata, sulita, lancea), razuitoare, cutite, burghie, ace pentru cusutul pieilor si confectionarea imbracamintii si altele.

Urmatoarele etape ale evolutiei umane pe aceste meleaguri cunosc mai multe civilizatii cu larga raspandire in spatiul european, si care au inflorit mai ales pe munti, din cauza bogatiei in vanat.

Carti Ortodoxe

Cuprins