Turia


Turia

Turia, centru de comuna este format din doua sate: Turia de Sus, situata la 23 km de Targu Secuiesc, si Turia de Jos, aflata la 12 km de acelasi oras.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul localitatii au fost descoperite materiale apartinand mai multor asezari si culturi: Starcevo-Cris, o asezare din epoca bronzului, Hallstatt, La Téne dacic si o asezare din evul mediu timpuriu, sec. XII - XIII. In anul 1986, in vatra satului au fost descoperite trei locuinte, bordeie sapate in pamant de forma patrata si trei morminte cu schelet in pozitie chircita, apartinand culturii Starcevo-Cris. Intr-un bordei au fost date la iveala si fragmente ceramice apartinand culturii ceramicii cu note muzicale. Intr-o alta locuinta-bordei a fost identificata ceramica apartinand bronzului mijlociu, pentru o parte din ea exista analogii in cultura Wietenberg, dar si o serie de forme si ornamente care pot fi comparate cu ceramica din bronz milociu de tip Vatina(?). Din acelasi context provine si o toarta suprainaltata cu buton cilindric, care, dupa pasta si ardere este identica restului materialului ceramic, dar in acelasi timp, este foarte asemanatoare cu cele des intalnite in cultura Noua. Ceramica gasita din prima varsta a fierului dateaza din Hallstatt B, iar ceramica dacica, din perioada clasica a culturii dacice, sec. I i. Hr.-I d. Hr. Intr-o locuinta dreptunghiulara cu vatra au fost descoperite oale cu stampila, cani cu gura treflata, caldare din lut, cutite din fier, o cheie din fier, trei varfuri de sageata si jumatatea unui pinten de fier. Bordeiul dateaza din sec. XII-XIII. Pe partea dreapta a drumului care duce de la Turia de Jos spre Tirgu Secuiesc, au fost descoperite urme de locuire apartinand culturii Cotofeni - o groapa rituala, care continea doua vase si fragmente ceramice apartinand culturilor Schneckenberg si Wietenberg. Pe o terasa inalta situata langa cimitir a fost cercetata o asezare locuita in epoca bronzului si cea dacica, incadrata in sec. II i. Hr.-I d. Hr. Pe malul stang al paraului Turia, pe un platou inalt si larg, la confluenta paraielor Turia si Caratna se afla o mare asezare apartinand culturii Ariusd-Cucuteni. Asezarea a avut doua nivele de locuire, ultimul apartinand unei faze tarzii de dezvoltare, dupa cum arata fragmentele de vase de tip Petresti B gasite in inventarul locuintei. Langa aceasta locuinta a fost descoperit si un bordei apartinand culturii Precucuteni, suprapus de o locuinta a culturii Noua. Intr-o alta parte a localitatii s-a descoperit o asezare a culturii Sintana de Mures-Cerneahov, reprezentata de fragmente de vase de tip "Krausengefässe" si de o moneda de bronz a imparatului Valentinianus II (375-392), gasita tot pe acest loc. Au fost cercetate aici 26 de morminte, in care au fost gasite 28 de urne funerare. In cele mai multe cazuri, urnele au fost acoperite cu un alt vas folosit drept capac. De pe teritoriul fostului sat Caratnavonal, provine un depozit de bronzuri din Hallstatt B2, iar de pe teritoriul fostului sat Bálványos (astazi apartinator Turiei), provin: o secera de bronz de tip transilvanean, un topor si o maciuca de bronz. Intre comunele Turia si Baile Bálványos, intre doua paraie pe un promontoriu se afla "cetatea Turia"; s-a constatat a fi o asezare ce apartine culturii Wietenberg. La vest de comuna Turia, pe un bot de deal, este o asezare apartinand culturii Ariusd-Cucuteni, unde s-a dezvelit o locuinta de suprafata, un vas din inventarul locuintei are decorul reprezentand stilul Cucuteni B. In valea paraului din localitate s-a gasit un bordei cu vatra-pietrar, sec. VII-VIII. Intr-o asezare de sec. IV, probabil de tip Sintana de Mures-Cerneahov, identificata la 3 km est de sat, in dreapta drumului dinspre Targu Secuiesc, au fost descoperite numeroase vase intregi si fragmentare lucrate cu mana si roata, din sec. II i. Hr.-I d. Hr.

Prima atestare documentara: 1307, terra sau possessio .orya.

Denumiri istorice romanesti: 1854, Toria de Jos si de Sus. Nicolae Iorga afirma ca denumirea Balvanyos provine de la romanescul Bolovanis. In Turia de Jos si de Sus sunt mentionati, la 1614, urmatorii capi de familie romani: Olah Andras, Olah Mania, Olah Janus, Olah Jstuan si Baratulj Balint; olah hauaselui fi - jeleri, Draga Lazar - iobag, Olah Peter - jeler, Cziobott Jstuan - iobag, Alda Jstuan si Voloncz Georgj - libertini, Olah Miklos - iobag.

In conscriptia romanilor din 1699 sunt inregistrati urmatorii capi de familie: Mate Mihaly, Molduvai Juon, Molduvai Todor, Opra Gabor, Nagj Gyorgj, Gabor Simion, Olah Janos, Molnar Janos, Olah Todor, Olah Gergely, Mihaly Molduvan, Olah Vaszil, Orosz Mihaly, Molduvai Trifan, Molduvai Janos, Kertesz Juan, Daniel Mihaly, Szocs Gyorgy, Urzi Mihaly, Todor Czigany, Laszlo Kosztandin, Opra Istvan, Lazar Jancsi, Molduvai Vaszil, Sunkuly Balas, Molnar Janos, Molnar Istvan, Kovacs Peter. Asadar, trei morari (molnar), un gradinar (kertesz), un blanar (szocs) si un fierar.

Camarasii din Ocna, Ilie si Ursachi, aproba, in mai 1675, lui Stefan Kozma din Turia de Jos, sa-si pasca oile pe muntii de la hotarele Ocnei si Doftanei.

Intr-un document intitulat "Problema romanilor" din 1747, sunt consemnate urmatoarele familii de romani: Kertesz Janos (gocimanul din partea de jos a satului), Gergely Gabor (gocimanul din partea de sus a satului), Korbully, Kertesz, Bokor, Tala, Raduly Molnar, Petriko, Perdi, Varga, Longu, Szacats (Akitim), Bats, Olah (Paszkuly), Korbuly, Romany, Fraczilla (Todor si Oprea), Peter, Lengyen (Stefan), vaduva lui Barbully, iar in Turia de Sus, Szakats, Olah, Szats, Molnar, Kertsz, Radully, Bokor, Bereczai, Kurta si vaduva lui Dobra.

In timpul rascoalei lui Horea, din anii 1784-1785, unul din capitanii lui Horea in Secuime a fost Iosif Kadar din Turia, alaturi de Gheorghe Ciocan din Scaunul Giurgeului. In acelasi an, intr-un raport, vicecomitele Lajos Elek cerea mai multa vigilenta fata de romani, fiindca acestia circula mult, se aduna si comploteaza impotriva natiunii secuiesti si maghiare. Din Turia de Sus este si nobilul secui de origine romana Kozma Istvan, care apare in conscriptia lui Rakoczy Gyorgy de la 1635.

Foarte probabil si familia de nobili Csoboth din Turia de Jos sa fie de origine romaneasca (Ciubota), innobilata in 1656.

In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuenfeld de la 1839, localitatea Turia este mentionata drept "sat locuit de graniceri secui si de romani". Localitatea se afla in sfera de influienta a municipiului Targu Secuiesc.

Statistica demografica demonstreaza, si in cazul localitatii Turia, efectul nefast al ocupatiei ungare din 1940-1944 asupra unei obsti marcata de o istorica viata romaneasca. La 1750 este consemnata in Turia parohia ortodoxa, administrata in 1781 de preotul "interimar" Bucur Stoicoviciu, dupa care a urmat preotul Ioan Stoicoviciu, care a slujit pana in anul 1811. Dupa acest an, biserica a trecut la greco-catolicism, avand hramul "Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril". Lacasul de cult era asezat pe un deal, in mijlocul cimitirului, zidit in anul 1877. Dupa 1940 nu s-a mai facut nici o reparatie bisericii.

In 1960, o furtuna mare a doborat biserica: tavanul si o parte din pereti au cazut la pamant. In aceste conditii, Arhiepiscopia Sibiu a dispus demolarea ei, iar cu materialul recuperat sa se faca reparatii la casa parohiala. Biserica era din lemn, acoperita cu sindrila, cu ferestre mici, in lungime de 8 m, iar latimea de 5 m, cu altar din lemn despartit printr-o tampla de barne, cu icoane de rit catolic, pe hartie. Nu avea decat o incapere, cu altarul mic. Turnul avea o inaltime de 5 m de la temelie. Pe locul ei, in vechiul cimitir a fost pusa o cruce de piatra. Casa parohiala a fost in propietatea Parohiei ortodoxe din Targu Secuiesc, pana in 1989, fiind abuziv preluata de autoritatile locale dupa 1990.

Conform statisticii romanilor din Ardeal din 1760-1762, la Turia era o biserica si 3 preoti uniti, la 35 de familii de credinciosi romani. Dupa 1948, Turia a ramas filie la Targu Secuiesc. Preoti slujitori cunoscuti au fost: Bucur Staicoviciu, Ioan Staicoviciu, popa Gheorghe (pana in 1795), Stefan Solnai (1811- 1819), Ioan Solnai (1819-1864), Andrei Solnai (1864-1881), Nicolae Muresan (1883-1888), Georgiu Boeriu (1888- 1891), Andrei Bucur (1891-1908), Demetriu Gafton (1908-1912). In perioada interbelica, in parohie s-au perindat mai multi preoti, majoritatea de la parohiile invecinate: Andrei Bokor (1923), Andrei Solnai (1924), Ioan Boteiu (1925-1928), Gavril Feher (1929), Alexandru Francu (1931), Martin Socaciu (1934), Alexandru Borda (1935-1937, pastorea 200 de credinciosi). La sfarsitul secolului al XIX-lea, Ana Tatrangi, nascuta Solnai, George Handra si sotia sa, Maria Nistor, au infiintat doua fundatii pentru sustinerea bisericii .

Matricolele bisericesti consemneaza, la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, credinciosi romani precum: Josef, Bokor, Istvan Varga, Todor Virag, Roman Juja, Tamas Janos, Andrei Varga, Andrei Rosiu, Maria Voicu, Maria Grinova, Ioan Stefan, Paul Bordas, Maria Iordan, Ioan Flondra, Sima Furus.

In Turia de Sus, istoricul Ion I. Russu identifica urmatoarele antroponime romanesti: Giligor, Vajna etc. Cele mai frecvente nume de botez intalnite in registrele de stare civila sunt: Ioan, Mihai, Petru, Alexandru, Stefan, Simon, Daniel, Maria, Ana, Ioana, Rozalia.

In anul 1871, in localitate existau 18 elevi romani. In lipsa invatatorului roman greco-catolic, elevii invatau la scoala de stat in limba maghiara. Dupa Marea Unire, in localitate a functionat invatamant in limba romana (invatatoare era Ioana Marinescu, detasata apoi la Praid), inclusiv gradinita de copii, un Cerc cultural al ASTREI, iar biserica a primit pamant prin reforma agrara din 1923. In anul 1934, preotul greco-catolic Martin Socaciu trimite ziarului Neamul romanesc un memoriu, purtand rezolutia prefectului judetului, dr. Valeriu Bidu, in care arata ca biserica romaneasca seamana mai mult cu un sopron, cu scanduri pe sus, printre care suiera vantul, cu pereti garboviti, gata sa cada, pe cand in sat exista o majestuoasa catedrala romanocatolica,

si la fel una reformata. In 1936 era notar in localitate V. Banutiu. In toamna anului 1940, credinciosii romani au fost fortati sa treaca la cultele maghiare, scoala romaneasca fiind inchisa si invatatorii izgoniti, iar arhiva bisericii distruse.

Preotul greco-catolic Alexandru Borda a fost izgonit in 1940. La Arhivele Nationale de la Sfantu Gheorghe se pastreaza registrele parohiale de stare civila ale parohiei greco-catolice din Turia din anii 1863-1934. In 1947 parohia ortodoxa avea 26,6 ha teren agricol din care 8,6 ha padure. Azi, Turia este filie a parohiei Targu Secuiesc, dar nu mai are decat 42 credinciosi. Obiectele din biserica, depozitate in casa parohiala, s-au pierdut.

In Turia s-a nascut Kicsi Antal (1936-1980), istoric literar, traducator, critic. Absolva Scoala Pedagogica din Cristuru Secuiesc si Universitatea din Cluj, obtinand titlul de doctor in litere (1978). A tradus versuri din Al. Andritoiu, Camil Baltazar, Ana Blandiana, Victor Efimiu, Eugen Frunza, Zaharia Stancu si un roman de Haralamb Zinca.

Carti Ortodoxe

Cuprins