Aita Seaca


Aita Seaca

Satul Aita Seaca apartine comunei Batani, fiind situat la 4 km sud de Batanii Mari, in valea adanca dintre culmile Muntilor Baraolt, la 40 km NV de Sfantu Gheorghe si la 7 km lateral de soseaua Baraolt - Sfantu Gheorghe.

Prima atestare documentara: 1332, Sacerdos de Zozacha.

Denumiri istorice romanesti: 1787, Usá [Usa]; 1850, Aitou [Aitau]; 1854, Saraz Aita.

Intr-un document din 1602 este pomenit taranul liber Ioan Moldovan (Moldai Janos). In lustra din 1614 sunt inregistrati urmatorii romani: Olah Gaspar, idegen fi hauaselui - strain, din Muntenia, iobag, Moldua Janos, molduay fy - Ioan Moldovan, din Moldova, jeler si Olah Bancziula olah - Banciulea Romanul, roman, iobag. In 1685 este pomenit, in Aita Seaca, un Clemente Romanul (Olah Kelemen), iobag, iar in 1686 un Gheorghe Romanul. Iobagul Farcas Romanul (sau Lupu Romanul) (Olah Farcas) a fost pastor in Aita Seaca in 1691.

In conscriptia romanilor din 1699, in Aita Seaca erau urmatorii capii de familie: Olah Andras, Olah Mihaly si Mate Mate. Cele mai vechi familii de oieri din Aita Seaca sunt Barsan, Bogdan, Bardut, Grozea, Suciu si altii.

Despre locuri romanesti amintesc toponimele: Asita si Catrina (inspre Valea Zalanului), Grozate (al Grozestilor). In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuenfeld de la 1839, localitatea Aita Seaca este mentionata drept "sat locuit de secui graniceri, de secui si de romani".

La inceputul sec. al XX-lea, locuitorii romani Barsan Petru si Barsan Nicolae din Aita Seaca n-au fost primiti ca plutonieri jandarmi pana ce n-au trecut la religia reformata, schimbandu-si si numele in Berszany Peter si Berszany Miklos.

Notar in Aita Seaca era, in 1923, Victor Campean, iar primar al comunei, in 1936, era Grozea. In 1944, in momentul retragerii armatelor germanoungare, la 4 septembrie, unii localnici din Aita Seaca au asasinat cu cruzime mai multi ostasi romani ramasi in urma frontului. Pentru a pedepsi acest fapt, la 26 septembrie 1944, o unitate de voluntari din asa-numitul Batalion "Sumanele Negre" Iuliu Maniu a executat, dupa o judecata sumara, 11 dintre autorii actului din 4 septembrie. Seria de procese declansata de Curtea Martiala din Sibiu, in decembrie 1944, in legatura cu cele petrecute la Aita Seaca, avand vizibile conotatii politice, s-a desfasurat la Sfantu Gheorghe, Brasov, Sibiu si Bucuresti, pe parcursul a 10 ani, si a vizat elucidarea, sub aspect juridic, a celor petrecute in septembrie 1944 la Aita Seaca. Sentinta definitiva a Tribunalului Bucuresti, din 1954, a fost conceputa in asa fel incat sa ofere imaginea unui echilibru intre cele doua grupari etnice si a unei justitii impartiale, prin urmare au fost condamnati si maghiari si romani.

In septembrie 1990, pe zidul scolii din localitate a fost pusa o placa de marmura cu inscriptia "Pentru martirii nostri din 26 septembrie 1944-UDMR", iar in anul 1994 a fost ridicat un monument, alcatuit din 13 blocuri de piatra in memoria satenilor executati in toamna anului 1944. Asociatiile cultural-crestine din zona, cu binecuvantarea P.S. Ioan, au inceput demersurile pentru readucerea in memoria istoriei a jertfei ostasilor romani cazuti in imprejurarile mentionate, acordarea crestinestii lor pomeniri
si omenestii pretuiri.

 Conscriptia Episcopului Ioan Inocentiu Micu-Klein consemneaza existenta unei obsti romanesti de 110 credinciosi care, dupa o scadere numerica relativa la mijlocul sec. al XVIII-lea, creste din nou incepand cu sec. al XIX-lea.

Statistica demonstreaza dramatismul unei comunitati romanesti atat de distincta, care a fost crunt lovita in anii Dictatului de la Viena si, in mare parte, contopita in masa secuiasca.

Parohia greco-catolica s-a infiintat in anul 1854. In 1866 este construita o biserica din piatra cu hramul " Sfantul Nicolae" si casa parohiala, paroh fiind Iuliu Boeriu. Desi mai putini la numar, cei peste 100 de credinciosi ortodocsi din Aita Seaca, in anul 1909 si-au zidit si ei "din propria lor putere", dar si cu sprijinul romanilor ardeleni, o

biserica din piatra. Pana atunci, inventarul din 1886 consemneaza existenta in cimitirul satului a unui "turnisor din lemn pentru clopot, acoperit cu tigla". Dintr-un anunt publicat in Gazeta Transilvaniei la 28 mai 1909, aflam ca in interesul romanilor din secuime: "Pentru zidirea unei biserici in filia Aita Seaca, apartinatoare parochiei Aita Mare, de sub pastorirea parintelui Pompei Trif, s-a initiat o colecta. Cei cu dare de mana sunt rugati a trimite eventualele contributiuni la adresa parintelui Trif in Aita Mare".

Biserica cu hramul " Sfantul Simeon Stalpnicul" a fost construita in anul 1928, in stil bizantin, sub forma de corabie, din caramida tencuita si in interior pictata in tempera in timpul pastoririi preotului Ioan Boeriu si a epitropului Ioan Barsan. In timpul pastoratiei pr. Francisc Paratei, in anul 1950, biserica a fost reparata. Dupa cutremurele din 1977 si 1990, structura de rezistenta a bisericii a fost grav afectata. Cu sprijinul "pe teren" al P.S. Ioan Selejan, biserica a fost consolidata si reparata de catre firma Flora SRL, condusa de ing. Marian Stiopu. Slujba de resfintire, savarsita de Vladicul Ioan impreuna cu un sobor de preoti, a avut loc in data de 14 ianuarie 2001. La acest important eveniment din viata parohiei au participat si un mare numar de credinciosi de etnie maghiara din localitate si intelectuali din Sfantu Gheorghe, membri ai societatii civile romanesti.

Biblioteca si arhiva parohiei au fost distruse de vitregiile vremii. A fost salvat un mic numar de documente si carti. In posesia bisericii se afla un Liturghier din 1809 si un tratat de
drept transilvanean din 1798.

La Arhivele Nationale din Sfantu Gheorghe se afla registrele parohiale de stare civila ale parohiei greco-catolice din Aita-Seaca intre anii 1749-1950.

In seria preotilor slujitori se inscriu: Andrei Todor (1854- 1882); Iuliu Boieriu (1887-1913); I. Maier, Ludovich Mihaly, Gheorghe Boieriu, Octavian Stoian, Atanasie Batu; Ioan Garcea (1925-1940; 1945-1953); Paratei Francisc (1953-1963), originar din localitate; Ioan Suteu (1963-1973); Mihai Aliante (1973-1974); Ioan Constantin (1974-1981); intre anii 1981- 1991 parohia a fost vacanta, serviciile devine au fost savarsite de preotii Eugen Dragos si Lucian Vasilcoi din Baraolt; Gheorghe Popa (1997-1999); Gheorghe Tomozei (2000 si in prezent) din Batanii Mari.

De-a lungul timpului, epitropii bisericii au fost din randul cunoscutelor familii de romani Barsan, Bogdan, Bradut, Suciu, Groza s.a., oierii sus amintiti. Din registrele parohiale de stare civila rezulta ca in perioada 1854-1914, anual erau 10-15 nasteri, numarul deceselor fiind mai mic.

Sematismul din 1937 consemneaza pe preotul Ioan Suteu, care pastorea 221 de credinciosi greco-catolici. Cei 140 de ortodocsi apartineau parohiei Batanii Mari, pastoriti de parintele Ioan Garcea. In anul 1940, dupa instaurarea administratiei maghiare, formatiuni paramilitare si o parte a locuitorilor din comuna au instaurat un climat de teroare la adresa romanilor, carora le-au fost devastate casele si furate bunurile, iar la adresa preotului roman s-a comis o tentativa de omor.

Conform unei declaratii a preotului Francisc Paratei din 30 decembrie 1950, in 1940, "autoritatile locale au fortat pe romani sa treaca la religia reformata, dupa ce au comis devastari asupra mai multor familii, fortandu-le sa se refugieze in Ardealul de Sud". Preotul Francisc Paratei, din cauza agresiunilor la care a fost supus, a trebuit sa plece din Aita Seaca in comuna Imper, judetul Ciuc, la 15 martie 1941, inlocuind pe preotul Ioan Boldur, constrans la randul sau sa se refugieze in Ardealul de Sud. Apoi, acuzat de catre autoritatile locale ca ar fi comunist, in 1944 i s-a fixat domiciliu fortat in comuna Carta.

Concomitent cu tergiversarea procesului grupului de maghiari vinovati de actele de cruzime din 1940-1941, preotului Francisc Paratei, considerat lider al romanilor, i se intenteaza un proces politic, in 1949, cu acuzatii grave in epoca: ar fi declarat bucuros, in public, ca in trei luni vor veni americanii si atunci toti taranii vor rasufla usurati. Cauzele procesului sunt insa altele. Se incerca eliminarea preotului Francisc Paratei din viata spirituala romaneasca, pentru ca intr-una din predicile sale tinute la Imper in 1949, se ridicase impotriva unor reprezentanti ai catolicismului care, in acel timp, faceau front comun cu revizionismul maghiar. Purtat multi ani prin tribunale si prin celulele Securitatii, preotul roman s-a vazut achitat definitiv abia la 31 martie 1955, procurorul general al Romaniei hotarand scoaterea lui de sub urmarire generala.

Despre starea de spirit a credinciosilor romani grecocatolici din Aita Seaca dupa Marea Unire (1918) aflam din petitia celor 70 de familii adresata conducerii ASTREI din Sibiu, in 1922: "Bisericile noastre au avut nefericirea de a sta sub inchizitia Hajdu Dorogului timp de 12 ani. In acest timp nici un cuvant nu ne-a fost permis romaneste in biserica. Astazi nu putem sa multumim destul Armatei Romane si conducatorilor tarii ca am ajuns a ne putea manifesta si noi dorintele noastre. Scoala de stat a fostului stat ungar astazi este proprietatea statului roman, unde functioneaza ca invatator dl. Ioan Rosca. In intelegere cu poporul, el a infiintat societatea Tinerimei Romane cu scopul de a redestepta simtul national amortit si anihilat, dar nu disparut cu totul". In incheierea scrisorii se cereau "36 abecedare, carti romanesti cu continut usor pentru biblioteca tinerimei, o reprezentanta cinematografica cu caractere romanesti".

Un tabel cuprinzand sapte locuitori romani din Aita Seaca si Valea Zalanului care au trecut la religiile reformata si romano-catolica, intocmit in 4 aprilie 1934, la rubrica "motivele trecerii", cuprinde mentiunea "presiunea de maghiarizare". Scoala de stat cu predare in limba romana a functionat pana in septembrie 1940. Intr-un catalog din 1929 figureaza urmatoarele nume de elevi romani: Barsan Simion, Nicolae si Alexandru; Bardut Petru si Viorica; Bogdan Agneta, Elisabeta si Rozalia; Farcas Vilma; Pepel Ana, Luiza si Mihai; Suciu Elisabeta; Dragut Mihai; Otvos Ioan; Trefan Sigismund.

In anii care au urmat Dictatului de la Viena (august 1940), in Aita Seaca nu a mai existat invatamant in limba romana. In 1970, dupa mari staruinte a luat fiinta o sectie romana cu clasele I-IV, care a functionat pana in 1975, cand s-a desfiintat din lipsa de elevi romani. Astazi, in localitate nu functioneaza sectie in limba romana la scoala generala.

Carti Ortodoxe

Cuprins