Anghelus


Anghelus

Satul Anghelus apartine comunei Ghidfalau si se afla la marginea nordica a Campului Frumos, la extremitatea sudica a Muntiilor Bodoc, pe valea paraului Anghelus si pe DJ 121 A. Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului, in punctul numit "Paraul fantanii" se afla o asezare de tip Starcevo-Cris, iar pe locurile numite "Gradina Secarii" si "Valea" s-au gasit obiecte apartinand culturii Ariusd-Cucuteni si culturii geto-dacice din a doua epoca a fierului. De aici provin fragmente ceramice lucrate cu mana si cu roata. In vatra satului s-a identificat o asezare apartinand culturii Cotofeni, unde s-au gasit fragmente ceramice caracteristice si unelte de silex retusate. O statuie de bronz si urne funerare dintr-o necropola romana au fost descoperite in cuprinsul localitatii intr-un val de pamant numit "Santul Bobalnei". In sat a existat, probabil, si o statiune romana, deoarece s-au gasit un cuptor de olar si o moneda de bronz imperiala. In locul numit "Mestecanisul bisericii" s-a descoperit si cercetat o asezare dacica suprapusa de una din sec. VIII si una din sec. XII-XIII, unde s-au identificat doua locuinte semiadancite, de forma circulara, unde pe langa ceramica, s-au gasit o fibula din fier, o figurina antropomorfa si un tipar de bijutier.

Prima atestare documentara: 1332, sacerdos de Angelus. Denumiri istorice romanesti: 1787, Angyalosu [Angialosu]; 1850, Angialusu [Angialusu]; 1854, Angialas. In lustra din 1614 sunt conscrisi romanii Pavel Romanul (Olah Pal) si Lupu Romanul (Olah Farkas), locuitori in Anghelus.

Conscriptia din anul 1699 inregistreaza urmatorii cap de familie romani: Angyalosi Raduly, Kotelvero Miklos, Olah Mihaly, Olah Nyaguly, Olah Farkas, Perczul Vaszil, Olah Miklos, Sztratuly Prodan. Dupa nume, unul era mestesugar funar (kotelvero).

In conscriptia din anul 1820 figureaza urmatorii: Johannes Raduj, Raduj Karatson, Moses Olah, Josephus Olah, Simeon Porodan. In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuenfeld de la 1839, localitatea Anghelus este mentionata drept "sat locuit de secui graniceri, secui si romani". Sabin Opreanu consemna urmatoarele antroponime romanesti sau de origine slavo-romana: Czintos, Dancs, Fabian, Kolcze, Pulugan, Sorban, Roman, Vlad.

In secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, credinciosii din Anghelus apartineau parohiei Ghidfalau, astazi apartin de Arcus. In anul 1937, localitatea numara 8 credinciosi grecocatolici. Pe teritoriul localitatii Anghelus din comuna Ghidfalau, se afla trei placi de piatra la mormintele a trei ostasi cazuti in cel de-al doilea razboi mondial. Sunt mormintele unui caporal roman, ale unui soldat maghiar si ale unui ofiter sovietic, inscriptiile de pe cele trei pietre fiind in limba maghiara. Dimensiunea placilor de piatra de la capul mormintelor este de 90 x 155 cm.

In perioada interbelica, a functionat in Anghelus scoala mixta cu sectie in limba romana si gradinita de copii. Astazi credinciosii romani din Anghelua apartin parohiei Sf. Gheorghe III.

Carti Ortodoxe

Cuprins