Valea Crisului


Valea Crisului

Centru de comuna, satul Valea Crisului este situat in apropierea municipiului Sfantu Gheorghe, la o altitudine de 604 m, in valea paraului Cris (Paraul Mare), care izvoraste din Muntii Baraolt. Satul se afla la 3,3 km de Ghidfalau, pe DJ 121A.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul comunei, in puncte neprecizate, s-au gasit urmatoarele obiecte apartinand epocii neolitice: un topor neolitic de forma amigdaloida, cu sectiune ovala si cu ceafa ascutite; un topor neolitic de piatra cu muchie dreapta, atribuit culturii Cotofeni; un topor neolitic de piatra cu gaura neterminata si o dalta neolitica de tuf trahitic. La nord de drumul Valea Crisului-Ghidfalau si la 300 m nord de paraul Valea Crisului, se afla o asezare neolitica apartinand culturii Starcevo-Cris. Cercetarile arheologice au scos la iveala mai multe urme dacice in perimetrul acestei localitati. Astfel, langa "Valea Mare" a fost identificata o asezare dacica deschisa din epoca La Tene. S-au descoperit si mai multi denari romani republicani (gintile Caecilia, Hargilia, Cornelia, Fonteia, Titia) si imperiali din sec. I (Vespasian si Titus) (anii 91 i. Hr. - 79-81 d. Hr.). Pe promontoriul numit "Varful cu mesteceni" s-a identificat o dubla circumvalatie de pamant, in a carei parte interioara s-au descoperit urme de palisada, construita, probabil, in epoca bronzului si refolosita de daci, iar pe cea exterioara au fost descoperite urme de ziduri din Evul mediu. Cetatea a fost datata in epoca bronzului, precum si epoca dacica (sec. I i. Hr. - I d. Hr.) si Evul mediu.

Prima atestare documentara: 1332, Sacerdos Kemuspotok.

Denumiri istorice romanesti: 1750, Krispatak [Crispatac]; 1787, Krisch [Cris]; 1854, Cris-Patac.

In lustra din 1614, ordonata de principele Gabriel Bethlen, sunt mentionati in Valea Crisului iobagii: sotia lui Matei Romanul (Olah Matene) si Ioan Costean (Kostian Janos).

Din hotararea adunarii generale a Scaunului Trei Scaune, tinuta in aprilie 1706 in Valea Crisului, aflam ca locuitorii judetului se aprovizionau cu vin din Tara Romaneasca, pentru care plateau negustorilor brasoveni in grau.

Conscriptia urbariala din 1820 mentioneaza pe juratul Andrei Carlan (Kerlány András) si pe urmatorii locuitori romani sau de origine romana: Joannes Fronza, Michael Kerlány Sigismundus Kerlány, Michael Zinkuj, Stephanus Ráduly, Georgius Vaszi, Andreas Sztánai, Andreas Opra, Stephanus Ráduly jun., Joannes Luka, Josephus Kertész, Georgius Bokor, Josephus Kerlány, Michael Komán, Joannes Sztojka, Teodorus Bokor.

Despre prezenta romanilor de odinioara in localitate amintesc si cateva toponime: "Duka Kuttya" (Fantana lui Duca), "Sorban uttya" (Drumul lui Sorban) etc.

In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuenfeld de la 1839, localitatea Valea Crisului este mentionata drept "sat locuit de secui si romani".

Pe teritoriul comunei, in anii comunismului, s-a realizat un nefericit experiment, prin exploatarea lignitului cu putere calorica redusa intr-o cariera la suprafata. S-a scos astfel din circuitul agricol o mare suprafata de teren, modificandu-se cadrul natural si sursele de apa potabila ale localitatii. Toate acestea se urmaresc a fi corectate acum, prin implementarea unui proiect care urmareste inchiderea minei si introducerea perimetrului respectiv in circuitul turistic.

Localitatea se afla in sfera de atractie a municipiului Sfantu Gheorghe.

Statistica demografica releva si in cazul localitatii Valea Crisului, cum o comunitate distincta de romani in sec. XVIII-XIX a fost deznationalizata, mai ales dupa revolutia de la 1848 si in timpul dualismului din 1867.

In anul 1750 sunt consemnati documentar preoti romani in Valea Crisului, iar in 1762, biserica ortodoxa. In anul 1781, comandantul suprem al trupelor din Transilvania, baronul von Preiss, ordona constituirea unei comisii care sa analizeze plangerea granicerilor de religie unita din Valea Crisului, privind luarea cu forta a bisericilor lor.

Preotul "Popa Bucur" este transferat in 1795 de la Valea Crisului la Lemnia. In 1814 este trecut ca preot Mihail Kerekes, fiind amintit si credinciosul roman Stefan Bargau. La anul 1842, de parohia Valea Crisului apartinea filia Baraolt.

Biserica greco-catolica din Valea Crisului este semnalata in sematismele confesionale si in Lexiconul lui Ignaz Lenk von Treuenfeld din 1839.

Sematismul greco-catolic din 1865 consemneaza parohia infiintata in 1777, care la data intocmirii sematismului mai avea doar 28 de credinciosi, fara biserica.

In primul an dupa infaptuirea Romaniei Mari (1919), sunt frecvente petitiile inaintate prefecturii judetului, mai ales cele referitoare la schimbarea numelui. Din Valea Crisului, o cerere este formulata de catre Irimie Covesan, care arata ca "din cauza numelui romanesc am intampinat greutatile cele mari...Dupa ce am cumparat o mosie de la un ungur, fiind roman, nu au vrut nici cum sa mi-o intabuleze, ba ce-l mai mult voiau a-mi schimba numele din Covesan in Kovesdy, nu din simpatie ci numai silit sa-mi apar existenta familiei mele".

Sematismele confesionale consemneaza existenta in anul 1937 a 48 de credinciosi romani greco-catolici. In acelasi an este semnalata solidaritatea emotionanta a Scolii Normale din Cluj cu romanii din Valea Crisului, scoala care a daruit o troita si o clopotnita localitatii si a scolarizat gratuit un elev roman. Evenimentul a fost consemnat astfel de presa vremi. "In 24 mai 1939, o delegatie de 50 de elevi si profesori de la Scoala normala (pedagogica) de baieti, din Cluj, a plecat in comuna Valea Crisului din judetul Trei Scaune, pentru a fi de fata la sarbatorirea sfintirii troitei de acolo. A fost asteptata sambata seara la Sfantu Gheorghe, in 23 mai, la trenul de 19,30, care pornea din Brasov, si a doua zi a plecat la Valea Crisului, unde a prezentat, dupa sfintirea troitei, o frumoasa serbare artistica, dansuri, coruri, recitari de poezie".

La 20 octombrie 1935, prof. I.D. Stefanescu a vizitat comuna Valea Crisului, pentru a cerceta vechile picturi bisericesti, gasind inscrise pe usa bisericii numele: Baba, Blaga, Bocor, Duca, Preda, Serban etc.

Astazi, credinciosi romani apartin parohiei Arcus.

In Valea Crisului s-a nascut Mészely Jozsef (in 1956), poet. Redactor la revista pentru copii Tik-Tak din Sfantu Gheorghe (din 1990), a tradus din Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Stefan Augustin Doinas, Claudiu Baralt, Ioana Parvulescu si Marin Sorescu.

Carti Ortodoxe

Cuprins