Neoliticul timpuriu


Neoliticul timpuriu
 

Originea neoliticului din Transilvania, ca de altfel in toata Romania, este rezultatul unui proces de migratii succesive, combinate cu procese de difuziune etno-culturala.

Descoperirile mai importante de pe teritoriul tarii, care marcheaza aceste procese, sunt cele de la Gura Baciului, Ocna Sibiului si Circea. Ele au permis definirea clara a acestui proces precum si rolul pe care l-au jucat regiunile in spatiul central european.

Acest proces se apreciaza ca incepe in jurul anilor 5.500 i. Hr. dar datele de carbon recalibrate dateaza acest proces mai de timpuriu cu aproape un mileniu, pe la 6.500 i. Hr. Procesul de neolitizare in Transilvania se petrece in valuri succesive: 

- primul ar fi la orizontul Gura Baciului I - Carcea I - Ocna Sibiului I, descoperiri lipsa, deocamdata, in aceste zone;

- urmatorul ar fi Carcea II - Gura Baciului II - Ocna Sibiului II, cuprinzand un puternic proces de difuziune si procese de retardare. Asemenea descoperiri trebuie sa fie numeroase, ele apar in Banat la Cuina Turcului I, Fratelia, Foeni, in Jugoslavia sunt cuprinse sub termenul de Monocrom. Si acestea lipsesc. 

-  cel de-al treilea ar fi marcat de descoperirile de la Let I si ar cuprinde un orizont cu ceramica pictata bicron sau policrom, fiind raspandit pe spatii largi. Acesta duce la neolitizarea sud-estului Transilvaniei si a zonelor imediat invecinate din Moldova, fiind acelasi proces aparand la Trestiana I, Lunca - "Poiana Slatinii", Valea Lupului, Perieni si altele.

Acesta ar cunoaste si un puternic proces de difuziune in Moldova si spre est in Basarabia. Din aceste motive, descoperirile arheologice din sud-estul Transilvaniei sunt deosebit de importante pentru intelegerea proceselor si fenomenelor de neolitizare din Romania si Europa centrala. Dintre acestea, cel mai important sit pare a fi cel de la Let (mai sus harta cu localizarea statiunii si a cercetarilor), mult citat in literatura arheologica, considerat ca focar principal de civilizatie.

La Let au fost publicate trei orizonturi de locuire, marcate cu Let I-III. Noile cercetari nu au confirmat aceasta stratigrafie, fiind cel mult doua etape de dezvoltare. Depunerile dintre orizontul Let II si III, considerate viituri, sunt de fapt rascoliri petrecute in perioada medievala, formate la saparea santului fortificatiei medievale (de unde toponimia veche de Várhegy - "Dealul Cetatii").

Descoperiri similare celor de la Let, care contribuie la cunoasterea procesului de migratie, exista in statiunile neolitice de la Sfantu Gheorghe - "Bedeháza", Turia, Cernat si altele. Descoperirile apartinand culturii Starcevo-Cris sunt destul de numeroase, numai in judetul Covasna sunt peste 20 de puncte si numai 5 in judetul Harghita.

In noile cercetari de la Let, desi de mica intindere (1997- 1998), a fost studiata o groapa de cult (groapa 3: cu vase pictate sparte si un picior de altar). Dintre obiectele de cult mai vechi sunt de amintit unele altarase de cult, care serveau si ca lampi prin arderea unor grasimi. Acestea au rol practic, de iluminat, dar si cultic, cu rolul de a arde ca jertfa pentru divinitate, unele din ele avand doi ochi, sugerand lumina, cunoasterea, intelepciunea.

Carti Ortodoxe

Cuprins