Valea Zalanului


Valea Zalanului

Satul Valea Zalanului apartine comunei Malnas, fiind in Muntii Baraolt, la intalnirea padurilor Aitei Seci si ale Zalanului, pe soseaua Sfantu Gheorghe-Baraolt.

Prima atestare documentara: 1777, Glajaria Zalanului; 1820, Zalanpatak (Uveg-Csur). Denumiri istorice romanesti: 1777, Glajaria Zalanului.

Intr-o scrisoare publicata in volumul Documente romanesti din Arhivele Brasovului, datata la 20 iulie 1777 din Glajeria Zalanului, Toma Calfovici si Dimitrie Pana confirma ca au primit de la Constantin Dan "190 punt arsanicum si o marja de braustain, care fac suma de florini nemtesti 65", angajandu-se ca vor plati in termen de patru saptamani. In acelasi an, Toma Calfovici motiveaza neexecutarea "poruncii" judelui de a se prezenta la Brasov "din pricina Glajeriei de care nu se poate dezlipi, fara om in loc. A scris fratelui sau, Manole, sa mearga in locul sau".

Din conscriptia urbariala din 1820, aflam ca judele satului era: Dragamér Mihálly, juratii: Máris Joseff, Dragamér Simon, Szerbuj Demeter, Szerbuj Nika, Niko Nikuláj. Mai figureaza si iobagii: Nicolaus Nikuláj, Joannes Szirbuj, Joannes Drágamér, Georgius Drágamér, Demetrius Szirbuj, Michael Drágámér, Simon Drágamér, Georgius Bléga, Nicolaus Sztojka.

Satul s-a constituit din muncitorii veniti la fabrica de sticla (glajarie sau huta). Aici au fost fabricate geamurile pentru catedrala "Sfantul Mihail" din Cluj, precum si cele de la Biserica Neagra din Brasov. Romanii erau recunoscuti pentru priceperea lor in taiatul lemnelor necesare fabricarii sticlei.

Ei si-au ridicat biserica cu hramul "Buna Vestire" in anul 1895. In 1896, biserica din Valea Zalanului era filie la parohia Aita Seaca, fiind construita din lemn si acoperita cu tigla in stare buna. Pe "frontariu altarului" erau trei icoane, in turn un clopot si avea cimitir propriu.

Arhiva parohiei a fost distrusa in decursul vremii si din pacate nu se poate reconstitui viata bisericeasca a romanilor din Valea Zalanului. Din cronica parohiei Batani aflam ca la 31 mai 1936, de Rusalii, s-a sfintit un clopot si o troita, donate de Scoala normala din Buzau in prezenta a peste 60 de elevi si profesori de la aceasta scoala. Sectia cu predare in limba romana a scolii primare de stat a fost urmata de 32 de elevi din familiile: Preda, Blega, Farcas, Barabas, Craciun, Cadar, Moruta, Pustai. In 1937, in Valea Zalanului erau 198 de credinciosi. Biserica de lemn, in forma de corabie, exista si astazi la marginea satului, ocrotind mormintele fostilor ei credinciosi.

Sub povara timpului, biserica veche de lemn s-a prabusit in anul 1973. Prin gija preotilor Ioan Cucu si Aurel Gugu, cu sprijinul financiar al epitropului Farkas Stefan a fost inaltata o noua biserica, locasul fiind sfintit in 1976 de Mitropolitul Mladin al Ardealului .

In perioada interbelica a functionat scoala mixta cu sectie in limba romana. La inceputul sec. al XX-lea, romanul Mihail Suciu din Valea Zalanului, numai trecand la religia romano-catolica a fost admis ca plutonier jandarm, sub numele de Szöcs Mihály, fapt edificator pentru intelegerea procesului de maghiarizare ce a avut loc in sat si in intreaga zona. Datele demografice arata brusca scadere a numarului credinciosilor dupa septembrie 1940, in epoca de trista amintire a Dictatului de la Viena.

Credinciosii romani din Valea Zalanului apartin astazi de parohia Malnas Bai.

Carti Ortodoxe

Cuprins