Ilieni


Ilieni

Centru de comuna, satul Ilieni este situat pe DJ Sfantu Gheorghe-Harman-Brasov, la 10 km de Sfantu Gheorghe, pe o terasa a malului drept al Oltului, la o altitudine de 530- 540 m.

Vestigii arheologice. In punctul numit "Orasul Rotund", situat la vest de comuna, pe o terasa inalta, s-a descoperit intamplator o asezare de tip Starcevo-Cris. La vest de sat, pe malul stang al apei Ilieni, pe "Dealul Izvorului", sub "Varful taiat", in anul 1910, F. László a descoperit o asezare apartinand culturilor Ariusd-Cucuteni si Cotofeni. Tot in acel loc se semnaleaza urme de ziduri de piatra si fragmente de tigle si vase romane. In padurea Ilieni s-a gasit o dalta de piatra in forma de calapod din epoca neolitica. In valea paraului Agris, la poalele Dealului Mare, s-au gasit lame de silex si fragmente ceramice neolitice; tot in aceasta vale in 1877 s-a descoperit un tezaur de 200-300 monede republicane romane de argint, intre care si o imitatie barbara. Au fost determinati 107 denari, ultimii fiind de la Q. Caepio Brutus, din a. 54-42 i.

Hr.; pe aceeasi vale, in alt loc, s-a gasit o moneda de billon de la imparatul Didius Iulianus, din a. 193 d. Hr.; in padure s-a gasit o siliqua de argint de la Constantinus II. Pe malul Oltului, la vest de sat, spre Dobolii de Jos si Ariusd, in punctul "Dealul mare" s-au descoperit o urna cu patru butoni, o ceasca cu butoni si fragmente ceramice din a doua epoca a fierului. Intr-un loc neprecizat s-a gasit un tipar de bronz pentru ornamentarea vaselor (?), probabil din prima epoca a fierului; tot fara precizarea topografica se mentioneaza o asezare dacica din sec. III - II i. Hr. In hotarul comunei s-a gasit o moneda dacica, imitatie locala. La sapaturile din 1963 s-au descoperit fragmente ceramice de factura dacica din sec. I i. Hr. - I d. Hr.

Prima atestare documentara: 1332, Sacerdos de villa Helye. Denumiri istorice romanesti: 1787, Illié [Ilie]; 1850, Illia [Ilia]; 1854, Ilefalva. In perioada feudala, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, Ilieniul avea statut de oras. Localitatea poarta numele unui sfant ortodox (1443, Zenth Hellye-Sfantul Ilie), ca si localitatea Dumitreni (1503, Zenthdemether-Sfantul Dumitru), azi in jud. Mures, ceea ce confirma si de aceasta data amprenta spirituala ortodoxa din Evul Mediu de pe aceste vetre de locuire.

In lustra din 1614 sunt consemnati in Ilieni: Vonczi Boldisar, Vonczi Peter - primpili. Conscriptia din 1699 mentioneaza in Ilieni pe urmatorii capi de familie romani: Olah Vaszily, Karacson Sztancsul, Sztancsul Balint, Opra Kadar, Kadar Istvan, Juon Ruszuly, Olah Demeter, Koka Vancsa. Todor Szocs, Farcas Istvan, Fejekete Janos, Binecz Janos, Andras Molnar, Sep Janos (asadar, un morar, doi dogari si un blanar). Cercetatoarea Pál Judit apreciaza ca la 1750, 40% dintre iobagii din Ilieni si 2/3 dintre jeleri poarta nume romanesti (cele mai fecvente nume: Olah si Szep adica Romanul si Frumosul).

La 1808, romanii din Ilieni purtatau urmatoarele nume: Catana Bucur, Fulea Lazar, Calliman Mihai, Dragus Iosif, Bucur Mihai, Gheorghe Turcareanu, Gheorhge Triba; in 1809: Ardelean, Dragomer, Darapoly, Tampa, Sorban, Urszuj. In 1819, documentele ii mentioneaza pe: Bukur, Butujas, Berbek, Draganu, Stanciuly.

Conscriptia urbariala din 1820 consemneaza la Ilieni pe juratii: Darapoj vagy Molnar Imreh, Molnár Gyorgy, Molnár Joseff junior, Dragomér Gyorgy, si pe iobagii: Josephus Darapoj, Georgius Dragomér, Joannes Dregány, David Darapoj, Joannes Dragomér, Josephus Darapoj, Michael Darapoj, Michael Bokor, Georgius Triba, Bukur Kertész, Joannes Kertész, Lazarus Stancsuj, Michael Ardelán, Georgius Dragomér, David Stancsuj, Georgius Kertész, Michael Henter alias Darapoj, Alexander Berbek, Clemens Bokor, Stephanus Bács, Petrus Kalány, Vid. Joannis Butujás, Bukor Tampa sen., Bukur Támpa jun. Joannes Bokor, Georgius Muntyan, Georgius Vaszi.

In perioada 1829-1925, in registrele parohiale de stare civila sunt consemnati, printre altii, urmatorii romani: Bokor Mihaly, Iosif Kadar, Samuilu Sodas, Ioan Marin, Gurghiu Radu, Ioan Radu, Nicolae Vajda, Dragomir David, Stefan Koros, Stefan Dragomir, Iosif Pavel, Anna Pavel, Ferencz Komsa, Ioan Tampa, George Dragomir. Ion I. Russu semnaleaza la Ilieni cazuri de schimbarea antroponimelor, dand exemple de numerosi romani cu nume maghiare (Farkas Janos, Balasz, Korosz etc.). In anul 1918, documentul care exprima vointa de unire a romanilor din Ilieni cu Patria Mama, Romania, document intitulat "Hotararea noastra", a fost semnat de: Ioan Toma, Elena Toma, Vasile Bucur, Ilie Gheorghe, Ruzsa Mihaly, Musca Ilie, Szocs Andras, Radu Nicolae, Neda Mihai, Nicu Ioan, Radu Gheorghe, Neda Alecsandru, Ruzsa Pal. Vecina cu comuna Harman, localitatea are legaturi traditionale cu Brasovul si satele din Tara Barsei precum si cu municipiul Sfantu Gheorghe.

Din datele de mai sus se releva o comunitate romaneasca puternica, lovita in urma Dictatului de la Viena, dar si in anii Regiunii Autonome Maghiare. Conform conscriptiei din anul 1733, credinciosii "neuniti" din Ilieni aveau biserica si preot pe "popa Stefan". In 1767 este consemnat ca preot slujitor Ioan Matei, nascut in localitatea Teliu (astazi judetul Brasov). Parohia Ilieni figureaza in 1797 intr-un tablou cu bisericile ortodoxe romanesti din Protopopiatul Haromsecului.

Se cunoaste numele preotului otodox din 1803, Popa Nicolae, caruia i-a urmat, in 1808, preotul Nicolae Popovici. O parte dintre ortodocsi trec la Biserica unita. In seria preotilor slujitori cunoscuti se inscriu: Iacob Popovici (1829-1840), Ioan Farkas (1843-1851), Andrei Solnai (1854-1866), Moise Boer (1867-1879), Ioan Boeriu (1880- 1925), Ioan Florea (1920-1940).

In 1882, credinciosii greco-catolici si-au ridicat o biserica de lemn pe locul celei vechi, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" (lacas care a existat si in perioada interbelica). Despre parohia romaneasca din localitate mai amintesc azi doar vechiul cimitir, casa parohiala si o clopotnita.

In anul 1871, in localitate existau 15 elevi romani, iar in 1876 doar 4. In lipsa invatatorului roman greco-catolic, elevii invatau la scoala de stat in limba maghiara. In martie 1872, venerabilul domn Ioan Pop Maior din Reghinul sasesc, semnala in Gazeta Transilvaniei, ca in "oppidul Ilyefalva din Treiscaune (Háromszék) e esoperat a se dota pentru scoala romana una gradina frumoasa, langa biserica...)". In perioada interbelica, in localitate a functionat o sectie a scolii cu predare in limba romana si asociatia ASTRA. In 1937, preotul Ioan Florea pastorea 185 de credinciosi.

In anii dictatului de la Viena, comunitatea romaneasca s-a redus drastic prin trecerile de la credinta stramoseasca la cultele maghiare. Biserica, ramasa fara credinciosi, a stat in paragina pana in anul 1961, cand in urma unei furtuni s-a daramat. Credinciosii romani din Ilieni apartin astazi parohiei Dobolii de Jos.

In cimitirul romanesc se afla o clopotnita, avand un clopot cu un sunet mai aparte, pe care se afla o inscriptie in limba maghiara, cu urmatorul continut "Spre cinstirea Sfantului Gheorghe a fost din nou turnat de catre EKLA [ESI] din Ilieni 1845".

La Arhivele Nationale din Sfantu Gheorghe se pastreaza registrele de stare civila ale parohiei greco-catolice din Ilieni, cu filii la Dobolii de Jos, Coseni, Chilieni, din perioada 1829- 1925.

Printre fii carora neamul romanesc le poarta recunostinta vesnica pentru eroismul lor, se numara si cei 60 de ostasi cazuti in luptele pentru eliberarea tarii, a localitatii Ilieni, din septembrie 1944: Caporalul Laurentiu Grecu - nascut la 15 august 1921 in Piatra Neamt, in familia de tarani a lui Ion si Maria Grecu, care avea in total cinci copii. A fost incorporat in vara anului 1942 la o unitate de infanterie si este luat prizonier in luptele din est. La 2 octombrie se inscrie voluntar in Divizia "Tudor Vladimirescu", animat de dorinta de a-si elibera patria ranita in urma dictatului din 1940. In zorii zilei de 7 septembrie 1944, participa cu Regimentul 1 Infanterie al diviziei sale la batalia pentru eliberarea comunei Ilieni, fiind caporal comandant de grupa puscasi. Sustine cu grupa sa focul in timpul atacului din dreapta al companiei si plutonului de mitraliere care inaintau spre liziera comunei Ilieni. Cu mainile inclestate pe mitraliera, caporalul Laurentiu Grecu cade la datorie in fruntea grupei sale. A fost decorat post-mortem cu medalia "Virtutea Militara" clasa I. Este inmormantat in cimitirul comunei Ilieni.

Fruntasul Constantin Munceleanu s-a nascut la 11 septembrie 1908 in comuna Strunga, judetul Iasi, in familia Gheorghe si Sevastia Munceleanu, care avea in total sase baieti si trei fete. Si-a satisfacut stagiul militar in 1929, la o unitate de infanterie. Reincorporat si luptand in est, cade prizonier la rusi si la 2 octombrie 1943 se inscrie in Divizia "Tudor Vladimirescu", luand parte la bataliile pentru eliberarea patriei sale, partea de nord-vest aflata sub ocupatie. In zorii zilei de 7 septembrie 1944, in luptele din zona Ilieni-Sfantu Gheorghe, oferindu-se voluntar sa plece intr-o incursiune la inamic, captureaza impreuna cu grupa sa, intr-o apriga inclestare, un transport cu munitii si alimente. In aceeasi zi, la atacul dat pentru eliberarea comunei Ilieni, cu mitraliera in mana, cade strapuns de schijele unui brand. A fost decorat post-mortem cu medalia "Barbatie si Credinta" clasa I. Printre eroii romani cazuti vitejeste se mai numara si soldatii Gheorghe Tisescu si Nicolae Trasnea.

Carti Ortodoxe

Cuprins