Alte institutii culturale


Alte institutii culturale

In ceea ce priveste existenta institutiilor de cultura, pana in 1918, romanii din fostele scaune secuiesti au fost total vitregiti. Institutiile locale abilitate, atatea cate au fost, nu aveau nici un interes sa sprijine promovarea limbii si culturii romane. In aceste conditii, am vazut solutiile gasite de catre comunitatile romanesti si rolul bisericilor ortodoxa si grecocatolica, al invatamintului confesional, al asociatiilor culturale, indeosebi al Asociatiunii ASTRA si, nu in ultimul rand, al culturii populare traditionale.

In lipsa unor institutii profesioniste de cultura, compartimentele de specialitate sau functionarii de stat din cadrul prefecturilor, preturilor, primariilor si altor institutii ale administratiei locale de stat au sprijinit "proiectele culturale" initiate de comunitatile locale sau de institutii profesioniste din tara aflate in turnee prin zona.

Incepand cu anul 1921, la Sfantu Gheorghe a functionat o filiala locala a societatii brasovene "Cultura romaneasca", avand ca obiect principal de activitate vanzarea de "carte si papetarie". Dupa 1930, apar primele carti si publicatii tiparite la Tipografia "Patria" din Sfantu Gheorghe. Despartamintele ASTRA din principalele orase preiau cinematografele locale. In lipsa concurentei televiziunii, care nu exista inca, cinematografele erau foarte frecventate. Fondurile arhivistice administrative si cele ale ASTREI contin informatii interesante despre filmele rulate, alte actiuni culturale organizate in cinematografe, aspecte economico-financiare ale acestei activitati s.a. Din anul 1938, ASTRA, cu sprijinul Fundatiei Regale si cel al Serviciul Social a infiintat camine culturale satesti, carora li s-a atribuit in folosinta diferite suprafete de teren arabil, care sa constituie surse proprii de venituri. Toate aceste institutii si-au incetat activitatea dupa cedarea Ardealului de Nord, in septembrie 1940.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in conditiile istorice cunoscute, s-au constituit caminele culturale satesti si casele orasenesti de cultura, in jurul carora a gravitat viata culturala locala laica. In centrele raionale, Sfantu Gheorghe, Targu Secuiesc, Odorheiu Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Toplita s.a., au functionat cinematografe si biblioteci. In 1953, in Sfantu Gheorghe, Miercurea-Ciuc si Odorhei au fost infiintate Filiale locale ale Arhivelor Statului, respectiv au devenit Directiile Judetene Covasna si Harghita ale Arhivelor Nationale, institutii care detin importante fonduri arhivistice si care, pe langa functiunea administrativa, au si importane rosturi privind promovarea si afirmarea culturii nationale. In cele doua resedinte de judet, Sfantu Gheorghe si Miercurea-Ciuc, au mai functionat inainte de 1989 si exista si astazi: Centre ale Creatiei Populare, Scoli Populare de Arta, Case de Cultura ale Sindicatelor (azi cu activitate culturala mult redusa, datorita constrangerilor economice); Biblioteci Judetene (dupa 1989, acestea neglijeaza achizitiile cartilor in limba romana); Ansamblurile Folclorice ale Consiliilor Judetene ale Sindicatelor (atat cel din Sfantu Gheorghe cat si cel din Miercurea-Ciuc au devenit ansambluri secuiesti de stat; la insitentele societatii civile romanesti din cele doua judete, in prezent functioneaza ansamblurile folclorice profesioniste "Ciobanasul", la Intorsura Buzaului si "Rapsozii Calimanilor", la Toplita); Case ale Armatei (Cercuri Militare - la Miercurea-Ciuc, pe langa Cercul Militar functioneaza Cenaclul literar Buna Vestire). Prezente active in viata culturala romaneasca a zonei sunt Bibliotecile si Casele orasenesti de cultura din Toplita si Intorsura Buzaului. Pe langa Biblioteca din Toplita functioneaza un Centru de informare si documentare comunitara, iar pe langa Casa Oraseneasca de Cultura din Intorsura Buzaului, o apreciata formatie corala.

Activitati culturale specifice desfasoara Casele Corpului Didactic si Cluburile Elevilor din cele doua judete. La Lazarea si Arcus functioneaza doua Centre de cultura. Dupa 1990, Centrul de Cultura Arcus de langa Sfantu Gheorghe s-a impus in viata culturala locala si nationala, prin proiecte deosebite, in randul carora se afla Gala tinerilor laureati, precum si cele care promoveaza interculturalitatea si artele moderne. Judetul Covasna se integreaza peisajului artei plas tice contemporane din Romania prin trei adevarate Complexe expozitionale de arta monumentala, rezultat al editiilor "taberelor de sculptura" organizate de Uniunea Artistilor Plastici in colaborare cu organele culturale locale in perioada 1974- 1988 la Casa Agronomului din Arcus (azi Centrul de Cultura Arcus), in rezervatia naturala Mestecanisul din Reci si in statiunea balneoclimaterica Covasna. Lucrarile realizate de cei peste 50 de sculptori, unii dintre ei reprezentand nume de referinta in arta contemporana romanesca, sunt prezentate in volumul Lucrari de arta monumentala contemporana din judetul Covasna, redactat de Petre Strachinaru, directorul Centrului de Cultura Arcus. Din initiativa prof. Petre Strachinaru si a ec. Gheorghe Baciu, primarul orasului Intorsura Buzaului, in orasul de la poalele Ciucasului, anual, din 1997, are loc Simpozionul national de arta plastica (pictura/ sculptura), urmand ca lucrarile realizate cu aceste prilejuri sa estetizeze interioarele sau exterioarele edificiilor din urbe. Deosebit de valoroasa este si contributia iconarilor din sudestul Transilvaniei la renasterea iconografiei romanesti contemporane.

Se remarca activitatea monahului Timotei Traian Tohaneanu (1915-1998) de la Manastirea Brancoveanu din Sambata de Sus si a fratelui sau, Veniamin Tohaneanu, fost staret al manastirii mentionate, in reluarea traditiei picturii pe sticla. Cei doi monahi, nascuti la Intorsura Buzaului, au infiintat la Manastirea Sambata o adevarata scoala a picturii pe sticla cu tematica specifica iconografiei ortodoxe, ori inspirata din istoria nationala. Numeroasele expozitii organizate, inainte de 1989, in tara dar mai ales in strainatate, s-au bucurat de aprecieri elogioase din partea publicului larg si a criticii de specialitate. Dupa infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, din initiativa P.S. Ioan, la Centrul eparhial din Miercurea-Ciuc s-a organizat un atelier de pictura bisericeasca, in care icoanele sunt pictate de calugarite. Pictorul Marian Popica, din Intorsura Buzaului, a deschis un "centru de pictura bisericeasca", iar icoanele ortodoxe realizate de firma Opait din Coseni (localitate suburbana a municipiului
Sfantu Gheorghe), sunt prezente in tari de pe toate continentele. In localitati din cele doua judete s-au nascut mai multi pictori, majoritatea tineri si talentati, adevarate sperante ale picturii romanesti bisericesti contemporane: Dorin Coltofeanu si Alina Stroe, din Intorsura Buzaului; Pompiliu Plesa, din Sfantu Gheorghe; Zorel Suciu si Dumitru Ioan Cozma, din Subcetate; Romul Nutiu, din Bilbor; Vasile Pantea din Gheorgheni s.a. Demne de mentionat sunt si numele unor sculptori in lemn, precum: Marian Bobei si Nicolae Moldovan, din Sfantu Gheorghe; Gheorghe Smadu din Covasna; Petre Gaitan din Intorsura Buzaului, Iacob Borzos din Valcele s.a.

In ultimile decenii ale secolului al XX-lea, in Galeriile de Arta din Sfantu Gheorghe, Miercurea-Ciuc si Gheorghieni, au expus mai multi pictori din intreaga tara. Numai in spatiul geografic si uman al Harghitei, ca urmare si a activitatii meritorii a criticului de arta dr. Nicolae Bucur din Miercurea- Ciuc, au fost prezenti cu lucrari de pictura si grafica artistii: Carmen Elena Culea, Ioan Tofan, Monica Gorovei Visinescu, Amelia Setlacec si Doina Chelariu, din Bucuresti; Aurelia
Stroe Marginean din Brasov; Constantin Marinescu din Pitesti; Adriana Lucaciu si Silviu Napocea, din Timisoara; Valentin Cristian Sarca din Comanesti; Andrei Negura din Chisinau s.a. Sunt cunoscute legaturile durabile ale maestrului Aurel Ciupe, acest bard transilvan al picturii, cu Centrul de la Lazarea.

In judetul Covasna functioneaza editurile "Carpatii Rasariteni" (pe langa Muzeul Carpatilor Rasariteni), "Arcus" (pe langa Centrul de Cultura Arcus) si "Eurocarpatica" (pe langa Centrul European de Studii Covasna-Harghita), iar in Miercurea-Ciuc, editura "Grai Romanesc" a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei.

Mai putin cunoscute sunt unele aspecte referitoare la prezenta unor oameni, locuri si teme din sud-estul Transilvaniei in cultura nationala. Astfel, prima lucrare de balneologie in limba romana, scrisa de Vasile Popp din Sibiu in 1821, a fost cea despre apele minerale de la Arpatac (Araci), Bodoc si Covasna; copistul Dimitrie Popovici Boer din Capeni (Covasna) este cunoscut ca autorul unor manuscrise romanesti cu o larga circulatie in sec. XVII; colectia de poezii populare a lui Dimitrie Cioflec (1828-1891), aparuta in 1858, la foarte scurta vreme dupa aparitia colectiei lui Vasile Alecsandri (1852), este prima de acest fel din Tara Barsei si printre primele colectii de lirica populara romanesca; colectia folcloristului I.G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania (1893), in ciuda titlului ei, cuprinde cu foarte mici exceptii, texte culese dintr-o singura localitate, Valcele; lucrarea Doine si strigaturi din Ardeal, publicata in 1855 si Cincizeci de colinde, culese de Andrei Barseanu, in 1890, cuprind creatii folclorice romanesti din Chichis, Chilieni, Belin, Ghelinta, Haghig s.a.; folcloristul I.R. Nicola, in studiul Miorita in secuime, prezinta circulatia mai multor variante ale baladei Miorita, subliniind semnificatia istorica pentru unitatea neamului romanesc pe ambele versante ale Carpatilor. Oamenii si locurile din curbura interioara a Carpatilor au constituit sursa de inspiratie a unor scrieri semnate si de Vasile Alecsandri (Borsec), Mihail Sadoveanu (Madaras), Liviu Rebreanu (Padurea Spanzuratilor), Mihail Sebastian (Jocul de-a vacanta), I.I. Mironescu (Tulie Radu Teaca), Geo Bogza (Cartea Oltului), Marin Preda (Viata ca o prada), Romulus Cioflec, (Pe urmele destinului, Romanii din Secuime), Nicolae Iorga (Drumuri prin Secuime), Octavian C. Taslauanu (Spovedanii, Satul meu, Amintiri din copilarie si tinerete, Copilaria - Familia Taslauanu).

Continuand, intr-o forma noua, actualizata, experienta cursurilor Universitatii de vara de la Valenii de Munte, initiate si organizate de savantul Nicolae Iorga, un comitet de initiativa format din pr. prof. dr. Ilie Moldovan, col. Ioan Roman, muzeografii Ioan Lacatusu, Violeta Patrunjel si Sebastian Parvu, la care s-au adaugat, din editia a doua, "bucurestenii" Eugen Popescu, Viorel Badea si Daniela Soros, cu binecuvantarea si sprijinul Prea Sfintitului Episcop Ioan Selejan, au organizat cursurile Universitatii de vara Fagetel-Izvoru Muresului, pentru tinerii romani din tara si de pretutindeni. Pana in prezent s-au desfasurat patru editii, cu urmatoarele teme: Romanii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Religie (editia I-a, Fagetel, 1998), au participat 50 de studenti membrii ai ASCOR (Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani) si L.T.C.O.R. (Liga Tineretului Crestin Ortodox Roman) din principalele centre universitare; Cultura si civilizatie in spatiul romanesc (Editia a II-a, Izvoru Muresului, 1999), au participat 100 de tineri, 50 din tara si 50 din Basarabia, Bucovina si Iugoslavia; Integrare europeana si identitate nationala (editia a III-a, Izvoru Muresului, 2000), au participat 100 de cursanti din tara si de peste hotare: Republica Moldova, Ucraina, Iugoslavia, Albania si conferentiari veniti din SUA, Germania, si Italia; Organizatorii editiei din anul 2000 au fost, ca si la celelalte editii: Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, Despartamantul ASTRA Covasna- Harghita; Romanii si integrarea euro-atlantica (editia a IV-a,
2001, Izvoru Muresului), au participat 150 de cursanti si conferentiari, din tara si de peste hotare: Republica Moldova, Ucraina, Iugoslavia, Macedonia, Italia, Franta, Suedia).

Carti Ortodoxe

Cuprins