Zoltan


Zoltan

Satul Zoltan apartine comunei Ghidfalau, fiind strabatut de raul Olt si situat la sud de Bodoc, la poalele Muntilor Bodoc, la o altitudine de 550-557 m.

Vestigii arheologice. La marginea de nord a satului Zoltan, se afla o asezare datand din mai multe perioade: eneolitic (Ariusd-Cucuteni), perioada de tranzitie de la eneolitic la epoca bronzului, bronz timpuriu (Grupul Iernut), bronzul mijlociu (elemente Monteoru, Costisa, Wietenberg), bronz tarziu (Noua). La marginea padurii, se afla o asezare apreciata ca fiind din faza finala a epocii bronzului timpuriu. Pe locul numit "Dealul Bisericii" s-a descoperit o asezare cu doua santuri de aparare, la suprafata ei gasindu-se ceramica pictata, de tip Ariusd-Cucuteni si incizata, de tip Cotofeni. Fragmente de ceramica pictata de tip Ariusd-Cucuteni s-au gasit si in locul numit "Mestecanis", langa "Drumul cu gropi". Tot in perimetrul localitatii, se afla o movila de unde provin fragmente ceramice decorate cu impresiuni cu degetul, probabil apartinand epocii neolitice. Pe locul numit "Urcus" se gasesc resturile unei asezari apartinand culturii Cotofeni: bucati de chirpici, fragmente ceramice cu incizii si excizii si unelte de silex. Tot din acest loc provine si o ceasca din prima epoca a fierului.

Prima atestare documentara: 1353, Zoltan; 1567, Etfalwa; Denumiri istorice romanesti: 1787, Zoltan. In conscriptia din 1699 sunt inregistrati in Zoltan trei capi de familie romani: Lakatos Janos, Racz Todor, Sztanc Macsalar (asadar, unul era lacatus, altul macelar).

Conscriptia urbariala de la 1820 pomeneste la Etafalau (azi parte a satului Zoltan), pe juratul Raduly Istvan, si iobagii: Georgius Lupuj, Johannes Stojka, Stephanus Raduly, Josephus Sorbany, Stephanus Sunkuly, Johannes Karatson, Nicolaus Raduly, Alexander Nicola, iar din Zoltan pe: Elias Kertsuj, Johannes Báts, Johannes Kertsuj, Antonius Koszti, Moses Koman.

In anul 1752, intr-un inscris mentionat de Florian Dudas in lucrarea Vechi carti romanesti calatoare, este mentionata o Cazanie ce a apartinut parohiei din Zoltan, care apoi intre anii 1780-1796 s-a folosit si la Feleac, langa Cluj.

In Zoltan s-a nascut Cserei Zoltán (1941), profesor, muzeograf, membru in Comisia Nationala a Muzeelor, autor de articole si studii de istorie locala si al unor monografii ale localitatilor balneare Valcele si Tusnad, aparute si in limba romana.

Carti Ortodoxe

Cuprins