Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro

Poian

Poian

Centru de comuna, satul Poian este situat la 9 km de Targu Secuiesc. Vestigii arheologice. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin: fragmente ceramice apartinand culturii Ariusd-Cucuteni; o secure de cupru cu gaura de inmanusare, avand un singur tais, datand din perioada timpurie a epocii bronzului; cesti mici, unelte din corn de cerb, o dalta si o secera toate din epoca bronzului. In punctul numit "Panta de piatra", s-a descoperit o asezare locuita in mai multe perioade si un mormant de inhumatie apartinand, probabil, culturii Ciomortan. Tot aici au mai fost identificate elemente ale culturii Wietenberg si un nivel de locuire Noua. Asezarea Noua a fost suprapusa intai de o asezare dacica de la inceputul epocii La Téne si apoi, de doua asezari din evul mediu timpuriu.

A fost datata initial in sec. I i. Hr. iar mai apoi si in sec. I d. Hr. Din epoca dacica a fost dezvelita o locuinta semiadancita de forma rectangulara, cateva vase cenusii din a doua epoca a fierului (cultura dacica), un tarnacop de fier, precum si alte obiecte din epoca romana, printre care un sestert de pe timpul imparatului Traian. Printre vestigiile crestine ale secolului VI, la Poian s-au descoperit vase din ceramica pe care sunt gravate cruci.

Prima atestare documentara: 1332, sacerdos de Polyan.

Denumiri istorice romanesti: 1787, Pojjanu [Poianu]; 1788, Pollyan [Poian]; 1854, Poiana. Denumirea slavo-romana, Poian, mentionata la 1332, atesta vechimea localitatii si continuitatea elementului romanesc in aceasta vatra de locuire.

In lustra din 1614, ordonata de principele Gabriel Bethlen, figureaza in Poian urmatorii capi de familie romani: Nicolae Vrancea (Varonczia Miklos), libertin, Grigore Micsan (Mixan Gergeli) - fost drabant, iobag, Ioan Mirce (Mircze Janos - iobag din vechime), Stefan Micsan (Mixan Jstuan) si Barbu Romanul din Muntenia (Olah Barbuli hauaselui fy), jeleri, Barbu Rosu din Muntenia (Veres Barbuli hauaselui fi), Nicolae Vrancea (Voronczia Miklos).

Conscriptia romanilor din 1699 stabileste in Poian urmatorii capi de familie: Tudor Romanul (Olah Todor), Ioan Todor (Todor Janos), Todor Lupu (Todor Farkas), Stefan Todor (Todor Istvan), Vasile Negrea (Fekete Laszlo), Ioan Vasile (Vaszil Janos), Nicolae Dobra (Dobra Miklos), Ioan Stefan (Stefan Janos), Petru Rus? (Orosz Peter), Stefan Moldovean,

Grigore Fieraru (Gergely Kovacs), Constantin Fieraru (Kosztandin Kovacs), Matei Papucaru (Mattyas Varga), ultimii, evident mestesugari romani: doi fierari si un papucar. Din conscriptia urbariala din 1820, aflam ca jurati ai satului erau: Stefan Oprea (Opra Istvan), Francisc Bucur (Bokor Ferentz), Ioan Todor (.odor Janos), Mihai Oprea (Opra Mihaly) si in randul batranilor satului Ioan Bucur (Bokor Janos). In acelasi an, locuitorii din comuna au suferit de pe urma cutremurului, apoi din cauza ciumei si a doua incendii mari din 1822 si 1844.

Savantul Ion I. Russu mentioneaza in Poian urmatoarele nume de familii romanesti: Bidiga, Boka, Borbath, Daho, Daragus, Dobra, Komany, Kozma, Mike, Olah, Opra, Paszka, Raduly, Trefan etc.

Intre secolele XVIII si XIX localitatea Poian a fost sediul protopopiatului unit al Treiscaunelor.

In registrele parohiale ortodoxe de stare civila de la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX sunt inscrise urmatoarele familii romanesti: Oprea (Ioan, Iulian, Andrei, Georgiu, Paul, Filip, Alecsie, Neculai, Mihai, Antonie, Bela, Simion, Lazar, Rosalia, Ana, s.a.); Bokor (Andrei, Mihai, Rozalia), .eodoru Todor (Ioan, Andrei, Susana, Emeric), Simion Suciu, Iosif Farcas, Antoniu Simion, Stefan Kovacs, Rozalia Fratila, Maria Raduly etc. Cele mai frecvente nume intalnite sunt: Dionisie, Ana, Susana, Veronica, Maria, Amalia, Apolonia, Iuliana, Victoria, Alecsandru, Stefan, Antoniu, Ioan, Iosif, Andrei, Alecsie, George, Grigore. Localitatea se afla in zona de atractie a municipiului Targu Secuiesc.

Statisticile demografice demonstreaza cum o comunitate distincta de romani in sec. XVII-XIX, a disparut in urma procesului de asimilare si mai ales din cauza loviturii crunte din anii de intoleranta extrema 1940-1944. Parohia ortodoxa a devenit greco-catolica in anul 1750. Biserica unita dateaza de la 1760, avand hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" (pe terenul donat de contele Mikes Janos) si a fost ridicata de credinciosi, impreuna cu preotul Demetriu Boer, avand 8 m lungime, 4 m latime, cu ferestre mici patrate, cu altarul din lemn; tampla e din lemn cu fostele icoane aplicate pe ea. Este acoperita cu sindrila. Are un turn inalt de 8 m. Biserica prezinta plan dreptunghiular, cu absida altarului pentagonala in prelungirea navei; intrarea este prin latura sudica.

In 1802, preot unit era Popa Bucur, care era reclamat de protopopul ortodox de Trei Scaune ca a cununat pe o pereche de miri din jurisdictia sa, si anume pe Mihail Bardes din Santionlunca si pe Maria, fiica preotului Popa David.

La anul 1803, comunitatea romaneasca greco-catolica din Poian se plangea impotriva comportarii preotului lor, Stoica Bucur, prilej pentru care episcopul Bob il dojeneste pe batranul popa din "Poiana Harom Sacului".

La 1860, un descendent al preotului Demetriu Boer, Iosif Boer, instituie o fundatie de 100 de florini pentru biserica. Din sirul de preoti slujitori cunoscuti ai bisericii se numara: Demetriu Boeriu (1750); Iosif Boieriu; Stoica (Stoicov) Bucur (1803); Stefan Solnay (1816-1827); Petru Sucsz (1827-1832); Petru Sabadean (1832-1839); Iacob Popovici (1839-1847 - "fu omorat la 1847 de oameni necunoscuti"); Alesandru Arpadi (1852-1859); Ioan Solnay (1859-1900) a fost protopopul tractului - Ana Solnai a infiintat o Fundatie cu un fond de 60 florini; Simion Coman (1909-1912); Ghergheli Ioan; Carol Adorian; Alexandru Francu; Adalbert Gaspar; Gheorghe Gherghely; Eugen Ariesanu. Dupa 1940 a devenit filie la Targu Secuiesc. Sematismul greco-catolic din 1865 consemneaza biserica cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" cu 231

credinciosi in Poian si in filiile apartinatoare. In anul 1897, ziarul Syékelyföld (Pamant Secuiesc) din Targu Secuiesc in articolul: "Romanisare-volga-valachizare in comitatul Treiscaune" atrage atentia guvernului asupra "lucrarilor de subminare decurse cu succes in comitatul Treiscaune" si propune crearea unei episcopii greco-orientale maghiare in scopul salvarii "secuilor de romanisare". Protopopului din Poian i se imputa fata de "daco-roman" ascunsa sub "katsula".

La inceputul sec. al XX-lea, protopopiatul greco-catolic din Poian, impreuna cu parohiile din subordine, au apartinut episcopiei de Hajdudorog, iar in 1923 a revenit sub jurisdictia Blajului. Localitatea a avut o casa parohiala din lemn, construita in anul 1750. Biserica este inconjurata de vechiul cimitir, in care se afla pietrele funerare ale protopopilor si credinciosilor romani.

In anul 1871, in localitate existau 13 elevi romani. In lipsa invatatorului roman greco-catolic, elevii invatau la scoala de stat in limba maghiara. In perioada interbelica a functionat scoala mixta cu sectie in limba romana. In 1937 si apoi in 1959, in Poian si Lemnia sunt culese 5 variante maghiare ale Mioritei, in urma cercetarilor intreprinse de Institutul de Folclor din Cluj.

In 1940, toti cei 280 credinciosi romani au fost obligati sa treaca la confesiuni maghiare, parohia a fost desfiintata, preotul greco-catolic Gheorghe Ghergheli a fost izgonit, iar arhiva distrusa. In 1947, parohia romaneasca avea 18,2 ha teren agricol. Biserica a fost restaurata in anii: 1982, de catre pr. Ioan Bercu (in 23 iunie avand loc resfintirea bisericii) si in anul 1999, de pr. Stefan Nitu, prin grija Directiei Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii.

La Arhivele Nationale din Sfantu Gheorghe se afla registrele parohiale de stare civila ale parohiei greco-catolice din Poian, din anii 1886-1930. Poianul este filie la parohia Targu Secuiesc.

Cuprins

Plante tamaduitoare. Remedii naturale pentru cele mai intalnite boli După 30 de ani petrecuți în comuniune cu natura, Nicolae Onu și Mihaela Onu îți arată care sunt plantele tămăduitoare ce alină durerile trupului și suferințele sufletului. De la roinița care liniștește creierul și sufletul, la ciupercile care se luptă cu 73.89 Lei

Icoana Sfintei Treimi a cuviosului Andrei Rubliov sau Celalalt Paraclet În acest volum, părintele schimarhimandrit Gabriel Bunge ne oferă tulburătoarea poveste a celei mai faimoase icoane a Ortodoxiei: Troița Cuviosului iconar Andrei Rubliov. Uitat sau deformat în interpretările moderne, secretul teologic și duhovnicesc al 37.00 Lei

Cuvioasa Parascheva. Viata, minunile, acatistul Troparul Cuvioasei Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând CRucea ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru acesta și cu în 16.91 Lei

Mangaiere pentru bolnavi În Condacul al 8-lea din Acatistul Slavă lui Dumnezeu pentru toate putem citi: Cât de apropiat ești de noi în ziua bolii! Tu Însuți îi cercetezei pe cei bolnavi, Tu Însuți Te apleci spre patul celui suferind. Și inima lui stă de vorbă cu Tine. Tu luminezi 31.71 Lei

Viata Maicii Domnului in traditia bizantina Relativa puținătate a episoadelor evanghelice care o au în centru pe Maica Domnului reflectă atât centralitatea hristologică a Evangheliei Bisericii, cât și discreția și smerenia exemplară care au caracterizat întreaga existență pământească a Fecioarei 37.00 Lei

Despre Maica Domnului si sfinti Cuvintele Sfântului Nectarie sunt descoperire a învățăturii celei adevărate și drept‑slăvitoare și, totodată, izvod de rugăciune necontenită, înălțându‑ne inimile și cugetele la Dumnezeu spre a primi vindecare, luminare și întărire. 15.86 Lei

File de Pateric din imparatia monahilor, Sfantul Munte Athos Sfântul Munte se aseamănă unui stup. Așa cum în acesta există cuiburi de albine, tot astfel şi în Athos – multe chilii monahale. Şi, precum în stup fără încetare zumzăie albinele, tot la fel şi în Athos monahii, ziua şi noaptea, rostesc psalmi şi imnuri 47.57 Lei

CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact

Newsletter

Poian

Cuprins

Acest site foloseste Cookie-uri.

Nu ai acceptat Termeni si Conditii

Newsletter

Poian

Cuprins

Setari Cookie-uri

Despre Cookie-uri

Cookie-uri Necesare

Cookie-uri de Statistici

Cookie-uri de Publicitate

Cookie-uri de Preferinte

Acest site foloseste Cookie-uri.

Nu ai acceptat Termeni si Conditii